Matematica modernă, datorită puterii ei explicative și aplicative, joacă un rol din ce în ce mai important în utilizarea metodelor didactice moderne. Matematica este suportul studiului altor discipline, este „apogeul” gândirii!
Învățând matematică, poți să înțelegi tainele lumii, ale naturii, ale proceselor economice, să „descifrezi ” secretele științei, să le aplici în diferite domenii de activitate, să le explici și să realizezi lucruri noi, utile și benefice vieții semenilor tăi!
„Unii oameni însămânțează norii pentru a crea furtuna.
Un profesor însămânțează o idee și crează un univers al cunoașterii.”
„Explozia” matematicii contribuie la extinderea celei mai importante dintre libertăți, libertatea internă, cea a gândirii, a logicii, mereu mai receptive la cunoștințele noi. Limbajul matematic trebuie învățat, înțeles, utilizat, combinat și exprimat prin rezultate și competențe cu valențe formative.
La matematică, memoria trebuie ajutată de logică pentru a eficientiza procesul de însușire a textului matematic. Gândirea sau inteligența logico – matematică au ca atribut principal abilitatea de a procesa cu foarte multă ușurință limbajul specific, problemele logice sau ecuații matematice sau chiar, înțelegerea structurilor matematice specifice. Toate acestea conturează ideea că mintea elevului trebuie să funcționeze pe principiul „CAUZĂ – EFECT”.
Scopul studiului matematicii este de a conștientiza, dezvolta interesul elevilor pentru nu atât pe faptul că ea introduce o rigoare mai mare, posibilități considerabile de extindere si o justificare indiscutabilă a abstractului ci, mai degrabă pe puterea explicativă a matematicii, eficacității ei în elaborarea tehnologiilor, clarității ei, aplicabilității ei în domenii și viața reală, în modelarea și luarea de decizii în structuri macro – economice, sociale, politice, educaționale, etc. Pe de altă parte, necesitatea îmbogățirii și completării limbajului – „bagajului” de cunoștinte – necesar fiecăruia pentru a se încadra armonios și a rezista în lumea modernă, cresc în „progresie geometrică”.
Problema aducerii la zi a cunoștințelor, adică problema educației permanente este, în cele din urmă, problema cea mai importantă care se pune speciei umane pentru asigurarea progresului continuu. Combinarea „utilului cu plăcutul” presupune integrarea în conținutul orelor a necesității studiului noțiunii, a domeniului ei de aplicare, a „trezirii” interesului, a utilizării tehnologiilor informatice modern, a „căutării” de noi modele applicative de către elevi!
Toate aceste modalități și stil de gândire creionează axa didacticii moderne!
Peocupările didactice sunt prioritare față de preocuparile economice, sociologice sau chiar psihologice.
Într-adevar, adevărata problemă a „fericirii umane” este cea a adaptării la mediu și a pregătirii pentru viitor!
Didactica modernă provoacă la:
- transformarea elevului din obiect al educației în subiect;
- individualizarea procesului de învățare;
- dezvoltarea gândirii matematice, a capacității de abstractizare, de analiză, formalizare și generalizare,
- condensarea raționamentelor;
- flexibilitatea și plasticitatea gândirii matematice;
- eficientizarea aplicabilității;
- conștientizarea rolului determinant al studiului matematicii;
- determinarea atitudinii pozitive față de disciplina matematică.
Procesul de realizare a provocării este în strânsă legătură cu cel al dezvoltării intereselor elevului pentru acest domeniu, interes concretizat print-un randament pozitiv. Acest randament reprezintă un indicator al studiului privind existența factorului de ordin motivațional: interese, aspirații, perseverență, satisfacție și utilitate.
Evaluarea gradului de realizare a scopului didacticii moderne – reprezintă un punct de plecare (evaluarea predictivă) și premisa autoreglării și ameliorării continue (evaluarea formativă și sumativă) a acestor activități și a sistemului de învățământ în ansamblu.
Solomon Marcus remarcă: „Pedagogia matematicii este confruntată la fiecare pas cu două tendințe complementare ale gândirii matematice: tendința spre sistematizare si tendința spre descoperire. Între raționament și fomulă, elevii înclină balanța spre raționament.”
Ora de matematică trebuie să devină formativă și mai puțin informativă; mai puțină cantitate și mai multă calitate!