Bullying-ul în mediul școlar reprezintă una dintre provocările majore ale sistemului educațional contemporan, cu implicații profunde asupra dezvoltării psiho-sociale a copiilor. Deși fenomenul nu este nou, amploarea și complexitatea manifestărilor sale actuale necesită o abordare sistematică și bazată pe evidențe științifice pentru a fi înțeles și combătut eficient.
Cercetările din domeniul psihologiei dezvoltării și științelor educației demonstrează că bullying-ul transcende simpla agresiune sporadică, configurându-se ca un pattern comportamental persistent caracterizat prin intenția de a provoca daune, dezechilibrul de putere între agresori și victime, și repetitivitatea acțiunilor. Această definiție operațională, adoptată la nivel internațional, permite identificarea precisă a fenomenului și diferențierea sa de alte forme de conflict interpersonal din mediul școlar.
Impactul bullying-ului asupra tuturor participanților – victime, agresori și martori – este documentat extensiv în literatura de specialitate, evidențiind consecințe pe termen scurt și lung care afectează nu doar performanța academică, ci și dezvoltarea emoțională, socială și comportamentală a copiilor. În acest context, campaniile de prevenire și intervenție, precum inițiativa „Alege să te opui bullying-ului!” lansată de Salvați Copiii România, reprezintă instrumente esențiale pentru transformarea culturii școlare și crearea unui mediu educațional sigur și incluziv.
Bullying-ul este un comportament intenționat, de intimidare, care apare în mod repetat, încă de la grădiniţă, și are la bază o percepție a unui dezechilibru de forţe. Victima, de multe ori, este percepută drept vulnerabilă (provenind din alt mediu social, este percepută ca ‘diferită’ etc) și/sau având dificultăți în a face față acestui comportament.
În 2019, Salvați Copiii România a lansat campania „Alege să te opui bullying-ului!”, o campanie națională ce urmărește să conștientizeze, să genereze o schimbare de atitudine și astfel să prevină și să combată comportamentele de bullying între copii. Principalele obiective ale campaniei sunt:
- Conștientizarea nivelului crescut de manifestare a comportamentelor de bullying între copii, precum și a consecințelor negative dramatice pe care bullying-ul le are asupra dezvoltării emoționale a copiilor;
- Conștientizarea nevoii de intervenție integrată școală-familie-copil, în vederea creării unui climat pozitiv în școală, condiție necesară gestionării comportamentelor de bullying;
- Îmbunătățirea capacității de răspuns a școlilor, în colaborare cu Ministerul Educației, prin adoptarea unor mecanisme de prevenire și intervenție în diminuarea fenomenului de bullying, flexibile și adaptate la specificul și dimensiunea fiecărei școli;
- Informarea copiilor cu privire la rolul lor fundamental în apărarea victimelor bullying-ului și în raportarea situațiilor de bullying;
- Promovarea unor metode pozitive și eficiente de educare socio-emoțională a copiilor, victime ori agresori, atât pentru cadrele didactice cât și pentru părinți.
Un copil supus bullying-ului „se simte umilit, neajutorat”, credem că acesta poate dezvolta anxietate și depresie. Un copil supus bullying-ului nu trebuie să suporte situația și e nevoie să ceară ajutor – fie de la profesori, psihologul școlar, părinți sau să apeleze la Telefonul verde.
Totuși, copiii sunt de părere că cel mai sigur ajutor îl pot oferi părinții. Pentru că, de cele mai multe ori situațiile de bullying se întâmplă în afara vizorului adulților, iar copiii agresați nu au mereu curajul să ceară ajutor, un rol foarte important îl au martorii. „Dacă sunt la școală, colegii ar putea discuta cu dirigintele, învăţătorul, profesorul iar dacă se află în curte, pot vorbi cu adulții care sunt alături sau acasă, cu părinții”.
Avem tendința să-i marginalizăm și să avem o atitudine tranșantă, de blamare, în privința copiilor agresivi. De aceea credem că aceștia „sunt nefericiți acasă, au nevoie de atenție și nu cunosc alte metode de a o obține”.
Copiii consideră că este nevoie, în școli, de un program anti-bullying și ore special dedicate acestui subiect. „În școli să se explice ce este bullying-ul și de ce nu este ok”, şi soluţia ar fi să existe în școală „un psiholog bun și timp, ca orice copil să meargă la acel psiholog și să vorbească cu el.
Studiile arată că, indiferent de rolul pe care îl au copiii în situațiile de bullying, efectele pot fi pe termen lung și, de multe ori, dezastruoase.
Copiii implicați în situații de bullying pot suferi consecințe emoționale și de comportament grave. Aceștia pot fi mai predispuși spre depresie și anxietate, au un nivel scăzut al stimei față de sine, se simt singuratici și își pot pierde interesul pentru orice activitate, efecte ce se pot răsfrânge inclusiv în viața de adult. În cazuri extreme, copiii pot recurge la gesturi disperate, precum suicidul.
O campanie de informare și sensibilizare de combatere a bullying-ului ar trebui să se desfăşoare în permanent în şcoli. Aceste campanii sunt îndreptate spre:
- reducerea vulnerabilităţii copiilor afectați de migrație și a îmbunătăți protecția lor ;
- ameliorarea accesului copiilor la drepturile lor în sistemul justiției juvenile, promovând o abordare restaurativă ;
- fortificarea capacităţii instituțiilor și profesioniștilor din domeniul protecției copilului, precum și susținerea copiilor, familiilor și comunităților.
Aceste activităţi sunt orientate spre asigurarea că toți copiii din şcoală să beneficieze de un sistem care le poate garanta protecția, dezvoltarea și implicarea în procesele sociale, educaționale, culturale și de sănătate care îi afectează. Din păcate, există multe cazuri în care Poliția nu se implică. De aceea este foarte importantă o campanie de stopare a bullying-ului în şcoli.
Bibliografie
https://www.kidmagia.ro/utile/scoala/bullying-ul-in-scoala-cauze-efecte-masuri-de-combatere-recomandate-de-specialist