Agresivitatea – o preocupare a factorilor educaționali

Agresivitatea este un subiect care apare cu regularitate ori de câte ori este vorba despre copii și educația lor.Părinții și educatorii/ învățătorii se confruntă uneori cu comportamentul agresiv în curtea școlii, în sălile de clasă, pe stradă și se întreabă cum să reacționeze în asemenea situații.

În ultima vreme s-a accentuat acest fenomen și este recomandabil a se discuta despre această problemă în cadrul ședințelor cu părinții.

Pentru a contribui la conștientizarea originii agresivității am abordat cele trei teorii ale acesteia: agresivitatea înnăscută, agresivitatea care are la origine frustrarea și agresivitatea învățată.

Agresivitatea înnăscută este explicată de adepții acestei teorii prin faptul că omul se naște cu trăsături bune și rele, pe care le manifestă, de regulă, în relațiile cu semenii, una din trăsăturile rele fiind agresivitatea. Pentru a o contracara, părinții care sunt principalii învățători, trebuie să găsească modalități adecvate de a asigura „descărcarea” sentimentelor negative ale copiilor, să preîntâmpine extinderea sau explozia acestora.

Practicarea unui sport sau chiar discuții purtate cu copilul sunt văzute cu mijloace de descărcare a energiei negative. Agresivitatea cu origine în frustrare este explicată prin reacțiile posibile față de frustrare. Fiecare om împiedicat să-și îndeplinească o necesitate devine frustrat iar reacția sa eminentă îmbracă forma agresivitate. În fiecare zi apar situații frustrante pentru copii: un desen nereușit, un calificativ nesatisfăcător, interdicția de a ieși la joacă, insultele adresate, pedepsele necuvenite.

Părinții trebuie să le spună copiilor ce au voie să facă și ce nu. Regulile trebuie să fie formulate corect, astfel încât copilul să se poată adapta situațiilor create, fără a se simți frustrant.

Agresivitatea învățată are ca suport ideea că fiecare comportament se învață prin imitație. Se observă că elevii imită comportamentul părinților, inclusiv manifestările agresive ale acestora. De asemenea, copiii își însușesc comportamentul agresiv și de la alte persoane din anturajul lor.

Fiecare teorie redă într-o oarecare măsură ideea că agresivitatea face parte din comportamentul copiilor în dezvoltare. Uneori, un copil are de învățat și din astfel de situații: va învăța cum e când câștigă și cum e când pierde; ce durere simte când este lovit sau a unei mustrări verbale.

Televizorul se numără printre factorii care au influență nefastă asupra comportamentului copiilor: în emisiunile TV este prezentată agresivitatea chiar în orele de maximă audiență. Aventura și tensiunea îi atrag pe copii, iar violența fictivă este prezentată în filmele artistice și chiar în desenele animate. Ca urmare, trebuie luate măsuri pentru a combate agresivitatea atât în cadrul școlii, cât și în afara ei.

Bibliografie:
Agresivitatea în școală, Laurențiu Șoitu ,Cornel Havărneanu, Insitutul European, 2001.

Articole asemănătoare