Eficienţa unei instruiri este direct proporţională cu gradul de implicare activă şi interactivă a elevului în procesul învăţării, în experiențe de învățare și nu atunci când este doar un simplu receptor de informaţii. Un elev bine pregătit este acela care, în primul rând, poate opera cu cuvintele, care are formate competenţele de a le utiliza în rezolvarea problemelor teoretice sau practice apărute în situaţii de viaţă.
Întreaga activitate de învăţare se bazează pe o cunoaştere bună a limbii, pe activizarea şi îmbogăţirea vocabularului, pe formarea deprinderilor de exprimare corectă. Putem vorbi de o activizare a vocabularului atunci când reuşim să introducem cuvintele şi expresiile noi în vocabularul activ al elevilor, achiziţii pe care aceştia le vor utiliza ulterior în creaţii personale.
Modalităţile de îmbogăţire şi activizare a vocabularului la clasele primare sunt multiple: jocuri de completare a silabelor, de aflare a unor sinonime, antonime, omonime, rime etc.
În continuare aş dori să vă prezint câteva exerciţii pe care le-am conceput şi aplicat la clasa a IV-a, prin care am urmărit, pe lângă comprehensiunea textului, îmbogăţirea şi diversificarea vocabularului elevilor.
1. Citeşte cu atenţie poezia, respectând, pe rând, indicaţiile următoare:
a) citeşti textul integral, mai rar;
b) citeşti prima strofă mai rar, a doua strofă mai repede;
c) citeşti prima strofă şoptit, cu voce plângăcioasă, iar a doua strofă tare, cu voce veselă;
GHINIONUL
Mătuşica Ruza, Ruza Buburuza, / Stă neputincioasă şi-şi răsfrânge buza
Peste faţa-i mică, oacheşă, rotundă. / De aşa durere îi vine să plângă.
A primit în dar, de la nepoţica / Ruţa Mămăruţa, fata cea mai mică
A surorii sale, un fir de urzică. / Şi-uite ghinion! În timp ce-l gătea,
I-a căzut în oală ultima măsea! / Nu-i venea să creadă, ba chiar s-a ciupit!
Mult a căutat-o, n-a găsit nimic! / Mereu se întreabă: „Oare s-a topit?”
Şi, în timp ce tuşa Ruza Buburuza / Molfăie cuvinte, suspinând mofluza,
Fiindcă a rămas fără niciun dinte, / Ruţa Mămăruţa ronţăie la linte.
2. Încercuieşte, în fiecare caz, cifra care indică semnificaţia din text a cuvintelor explicate.
a molfăi = 1. a mesteca un aliment în gură cu greutate (din cauza lipsei dinţilor);
2. a rosti (ceva) nedesluşit; a îngăima
mofuză = 1. nemulţumită, dezamăgită, blazată
2. sărăcită, ruinată, săracă
a ciupi = 1. a-și însuși (în mod repetat) mici sume de bani, obiecte mărunte etc.; a fura,
a sustrage, a șterpeli
2. a apuca cu vârful degetelor pielea sau carnea cuiva, strângând-o și producând
durere, a pișca
3.Transcrie din text cuvinte care rimează cu cele de mai jos.
minte – _________; păşea – _________; nătângă – ________
călăuza – ________; lihnit – _________; păzea – __________
4. Descoperă cum s-au format numele celor două personaje din poezie. Aplicând aceeaşi regulă, continuă rândul de mai jos cu nume potrivite pentru următoarele animale: cămilă, cocostârc, dromader, koala, pisică, maimuţă, crocodil, omidă, după model.
Mila Cămila, ………………………………………………
Palindromul este un cuvânt (sau un grup de cuvinte) care, citit de la stânga la dreapta sau de la dreapta la stânga, rămâne neschimbat.
1. În versurile de mai jos sunt ascunse treisprezece palindromuri.
Descoperă-le şi transcri-le în caiet.
POTOPUL
În cojoc înfofolit şi puțin mai în etate, / Se plimba astăzi pe lac, fără țintă, liniștit
Și fără dificultate, un cazac într-un caiac. / Dar, când a privit în sus, la cerul tivit de nori,
Tihna lui pe loc s-a dus şi l-a cam luat cu fiori. / Un potop neașteptat, neprevăzut de radar,
Și nici de vreun marinar, s-a pornit imediat. / Să mai fugă? În zadar!
Ca să ceară ajutor, ațâța deasupra lui / Un cipic soios, de zor, însă fără niciun spor.
Cum n-avea niciun reper încotro s-o mai apuce, / Cu o mână pe rever, cu alta făcându-și cruce,
Strigă furios spre cer: / „Du-te, ploaie, un` te-oi duce!”
Dicționar
caiac = ambarcațiune de sport ascuțită la ambele capete, condusă cu una sau două padele
cazac = persoană făcînd parte dintr-o populație rusă
etate = vârstă
tihnă = linişte
1. Citeşte versurile cu atenţie.
PRIMĂVARA
Au pornit, în foşnet iară, / Muguraşii să pocnească
Şi-au reuşit, până-n seară, / Copacii să-i înverzească.
Cu parfum de viorele / S-a umplut încet pământul.
Diafan, prin rămurele, / Se strecoară-n şoapte vântul.
În şir lung şi fumuriu, / Gătite-n fracuri lucioase,
Sus, pe cerul azuriu, / Vâslesc rândunici voioase.
Dulci miresme delicate / Din crânguri uşor se-nalţă,
Iar prin univers răzbate / Un cântecel de speranţă.
2. Transcrie din poezie cuvintele care prezintă imagini vizuale (ţi le poţi imagina, le poţi vedea), imagini auditive (le poţi auzi) şi imagini olfactive (care sugerează un miros).
Aud: ……………………………………………………
Văd: ……………………………………………………
Simt: ……………………………………………………
3. Scrie în dreptul fiecărui enunţ numele anotimpului la care se referă acesta.
A. Gâzele multicolore îşi dezgheaţă aripioarele. ……………………
B. În oceanul de aer, frunzele plutesc asemeni unor bărcuţe în derivă. ……………………
C. Pe câmpul de smarald, au răsărit steluţe multicolore. ……………………
D. Din acoperişurile caselor, se preling săgeţi de gheaţă. …………………
E. Valuri, valuri de căldură topită curg pe pământ. …………………
F. Şiruri lungi de brazde proaspăt arate se întind cât vezi cu ochii. ………………………
G. Călătoarele revin la vechile cuiburi. …………………
Resurse suplimentare
dexonline.ro/