Jocul şi poezia au în comun „un vocabular, o gramatică şi o semantică”, după cum afirma Ivan Evseev, în lucrarea „Jocurile tradiţionale de copii. Rădăcini mitico-rurale”. Jocul de copii a fost o inspirație pentru literatura cultă, astfel încât acesta a devenit un motiv în crearea de poezii.
Jocul ocupă o foarte mare parte din viața copiilor, chiar și a celor care sunt deja la vârsta școlară. Indiferent de vârsta copiilor, rolul jocului trebuie să fie același: dezvoltarea individului în plan personal, psihologic, sentimental, care, în cele din urmă, duc la maturizarea individului.
Versurile din volumul lui Andrei Mihăilescu „Poezoo. Ce fac animalele cand le faci”, prin structurile ritmice specifice, prin jocurile de cuvinte și sunete, servesc transpunerii lor în jocuri pentru copii.
În acest context, volumul oferă posibilitatea educatorilor de a transforma lectura poeziilor într-un mod agreat de elevi, prin transpunerea versurilor în contexte ludice cunoscute de aceștia, combinând abilități ca dexteritatea, păstrarea ritmului, împărțirea în silabe a cuvintelor.
Elevii care fac parte din clubul de lectură Smart Readers` Club de la Școala gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” din Baia Mare au experimentat acest gen de activitate și au pus în practică unele idei.
Astfel, poezia intitulată „Unu-2 lebădoi”, permite cu ușurință transpunerea în jocuri ce implică folosirea ritmului, accentuarea unor cuvinte și exersarea despărțirii în silabe.
„Unu-2 lebădoi”
Descrierea activității: este necesară lecturarea în prealabil a textului (se poate și memora); jocul necesită participarea a 2 elevi minim, dar acesta se poate juca și cu mai mulți elevi așezați în cerc. Elevii stau față în față și rostesc versurile poeziei în timp ce își folosesc mâinile pentru a realiza jocul (și pentru a ține ritmul). Variante ale jocului: versurile pot fi rostite în ritm normal, sau acesta poate fi accelerat în funcție de capacitatea elevilor de a ține un ritm mai alert. Versurile pot fi rostite de ambii elevi în același timp SAU fiecare elev rostește, pe rând, câte un vers, până la finalizarea jocului.
Exemplificare: smartreadersclub.blogspot.ro/2013/12/unu-2-lebadoi.html
„Buf și Pleosc”
Poezia ”Buf și Pleosc” poate fi folosită cu succes pentru dezvoltarea abilităților de exprimare prin folosirea intonației precise pentru a obține rezultatul scontat, și anume, o poveste scurtă, care, în cadrul clubului Smart Readers` Club a fost văzută ca o știre la care ar putea participa cel puțin 3 personaje. De asemenea, această poezie, poate sta la baza imaginației creatoare și să stimuleze elevii în vederea lecturării de poeme și sub alte forme decât în cele clasice. Prin schimbul de personaje (așa cum s-a întâmplat în cazul nostru) elevii au posibilitatea de a experimenta citirea textului din unghiuri diferite, dezvoltându-se astfel, pe lângă latura artistică a fiecăruia, diverse trăiri care, în cele din urmă pot duce la dezvoltarea personalității elevilor, asumării de roluri diferite, deci de atitudini diferite.
Exemplificare: smartreadersclub.blogspot.ro/2013/12/poezoo.html (cei trei elevi își asumă roluri diferite)
Latura didactică a volumului „Poezoo” se conturează și din perspectiva profesorului logoped, care, la rându-i, poate utiliza versurile poeziilor pentru corectarea diferitelor sunete la copiii cu deficiențe de exprimare, pentru corectarea dislaliilor astfel:
Problemă corectată Titlu poezie
Dezvoltarea auzului fonematic „Peștera cu animalecouri”
Automatizarea sunetului ”ș” „O cămilă, o cămilă pentru un deșert”
Automatizarea sunetului ”s / ț” „Dacă vrei un elefant, fă așa”
Automatizarea sunetului ”s / z” „Producția de bârzăuni în satul Aluni, jud. Sălaj”
Automatizarea sunetului ”l” „Cum să-ți faci un tigru când chiar ai nevoie de el”
Automatizarea sunetului ”ș / j” „Hei, la o adică, fă-ți o maimuțică”
Automatizarea sunetului ”z” „Când rujul (roșul buzelor) e treaba buburuzelor”
Automatizarea sunetului ”g” ” Cum prinzi un canguruț în dans”
Automatizarea sunetului ”s” „Pis, pis, pis, pis (Pis!,pis!,pis!)”
Automatizarea sunetului ”r” „Fin,că o ornitorincă e-un ornitorinc c-un ou”
„Corul animalelor”
Automatizarea sunetului ”l” „Unu-2 lebădoi”
„Fin’că o ornitorincă e-un ornitorinc c-un ou”
Poezia „Fin’că o ornitorincă e-un ornitorinc c-un ou” poate servi la dezvoltarea înțelegerii textului pe mai multe nivele, prin accentuarea diferitelor cuvinte la fiecare citire, precum și la dezvoltarea, prin această metodă, a gândirii logice.
Exemplificare:
Ornitorincul (1) caraghios (2)
trăiește (3) în Australia (4);
dar poți să-ți faci unul pufos
pe plajă (5) la Mangalia (6)
Dacă lectura se face cu accentuarea deliberată a cuvintelor subliniate, putem schimba înțelesul propoziției.
1. Ornitorincul și NU iepurele caraghios trăiește în Australia.
2. Ornitorincul caraghios și Nu cel anost trăiește în Australia.
3. Ornitorincul caraghios trăiește și NU călătorește în Australia.
4. Ornitorincul caraghios trăiește în Australia și NU în Africa. etc.
Bibliografie:
Călin-Andrei Mihăilescu – „Poezoo. Ce fac animalele când le faci”, Editura LiterNet pentru versiunea pdf, 2011.
Ivan Evseev – „Jocurile tradiţionale de copii. Rădăcini mitico-rurale”, Timişoara, Editura Excelsior, 1994.