Am observat adesea cât de dificil poate fi să găsești constant activități noi, eficiente și interesante pentru a stimula gândirea critică la clasă. Mi s-a părut esențial să creez un set de activități centrate pe dezvoltarea gândirii critice și pe antrenarea cogniției. Pe măsură ce am adunat resurse, entuziasmul meu a crescut, gândindu-mă la cum le voi aplica în sala de clasă. Sper ca aceste activități să fie utile și relevante pentru toți profesorii interesați de gândirea critică. Totodată, acest demers a scos în evidență lipsa unor resurse bine structurate în domeniul dezvoltării gândirii, semnalând nevoia de cercetare și inovare în acest domeniu.
Activități pentru dezvoltarea gândirii critice
1.1 Bingo de discuție
Această activitate încurajează toți elevii să participe activ într-o discuție, atribuindu-le roluri specifice. Astfel, nimeni nu domină sau se ascunde, iar elevii sunt concentrați pe tipul de intervenții pe care le pot avea, dezvoltându-și abilitățile critice și analitice.
Cum funcționează:
1. Elevii lucrează în grupuri mici (3–5 persoane).
2. Fiecare elev primește un set de 4 cartonașe: „Propune”, „Susține”, „Contrazice”, „Întreabă”.
3. Elevii trebuie să joace un cartonaș de fiecare dată când intervin în discuție.
4. Contribuțiile nu trebuie să reflecte convingerile personale, ci doar să fie relevante pentru cartonașul jucat.
5. Discuția se încheie când toți elevii au folosit toate cartonașele.
6. Profesorul colectează concluziile și impresiile de la fiecare grup.
1.2 Pălăriile gânditoare
Există șase pălării, fiecare reprezentând un alt tip de gândire. Elevii sunt încurajați să folosească toate cele șase tipuri pentru a analiza complet o idee sau o problemă. Inițial, pot uita semnificația fiecărei pălării, dar scopul este ca activitatea să fie folosită regulat pentru dezvoltarea gândirii critice.
Cum funcționează:
1. Elevii primesc un subiect sau o întrebare.
2. Se oferă fișa de lucru „Idei cu pălării gânditoare”.
3. Se explică ce reprezintă fiecare pălărie (sau se folosește un afiș cu explicații).
4. Într-un timp prestabilit, elevii lucrează individual sau în perechi pentru a completa câte o idee pentru fiecare pălărie.
5. Sunt încurajați să includă idei pe care nu le susțin personal și cât mai multe perspective.
6. Elevii își prezintă ideile clasei și le discută.
1.3 PMI (Plus – Minus – Interesant)
Această metodă îi ajută pe elevi să analizeze toate aspectele unei idei, dincolo de reacțiile emoționale inițiale. PMI îi obligă să ia în considerare idei pe care, în mod normal, le-ar respinge.
Cum funcționează:
1. Profesorul explică semnificația termenilor: Plus = beneficiu, Minus = dezavantaj, Interesant = aspect de reflecție.
2. Elevii completează o fișă cu cele trei secțiuni.
3. Se organizează o discuție despre punctele comune sau interesante identificate.
4. Elevii etichetează cele mai importante puncte și trag o concluzie la final.
5. Activitatea poate fi folosită și ca pregătire pentru dezbateri.
1.4 Schimb de perspective
Această activitate dezvoltă capacitatea elevilor de a asculta și de a înțelege punctele de vedere ale celorlalți, într-un mod activ.
Cum funcționează:
1. Fiecare elev primește un post-it și își scrie numele.
2. Se adresează o întrebare controversată clasei.
3. Elevii își formulează opinia și o comunică unui partener.
4. Schimbă etichetele cu numele și găsesc alt partener.
5. De data aceasta, descriu opinia persoanei al cărei nume îl poartă.
6. Se repetă procesul de mai multe ori.
7. La final, elevii notează cât mai multe puncte de vedere diferite.
1.5 Cadru înghețat (Freeze Frame)
Această activitate fizică îi încurajează pe elevi să analizeze o temă sau o problemă prin intermediul unei reprezentări vizuale statice.
Cum funcționează:
1. Elevii lucrează în grupuri mici.
2. Fiecare grup creează o scenă statică (un cadru înghețat) care ilustrează un moment semnificativ.
3. Grupul discută ce trebuie să reprezinte cadrul și cum poate fi redat vizual.
4. Grupurile își prezintă pe rând cadrele celorlalți.
5. Se desfășoară o dezbatere despre limbajul corporal, intenția și interpretarea reprezentărilor.
6. Ca extensie, elevii pot crea o poveste în imagini cu momente succesive.
1.6 Piramida priorităților
Această activitate ajută elevii să ierarhizeze idei sau informații în funcție de importanța lor față de o întrebare-cheie.
Cum funcționează:
1. Elevii lucrează în perechi sau grupuri.
2. Primesc cartonașe cu cuvinte, expresii sau imagini legate de o întrebare-cheie.
3. Alternativ, își pot nota propriile idei pe foi sau post-it-uri.
4. Li se arată un exemplu de piramidă pentru orientare.
5. Elevii decid împreună ce elemente sunt mai importante și le așază în vârful piramidei.
6. Fiecare grup își justifică alegerile și compară deciziile cu alte grupuri.
1.7 Ce-ar fi dacă…?
Această activitate îi provoacă pe elevi să exploreze consecințele posibile ale unor scenarii ipotetice, dezvoltând gândirea cauzală și anticipativă.
Cum funcționează:
1. Profesorul formulează o întrebare de tipul „Ce-ar fi dacă…?”, de exemplu: „Ce-ar fi dacă toți oamenii ar primi un milion de euro?”
2. Elevii lucrează individual sau în grupuri și analizează posibilele consecințe.
3. Se încurajează exprimarea liberă – nu există răspunsuri greșite.
4. La final, elevii prezintă ideile în fața clasei.
1.8 Întrebări pentru răspunsuri
Această activitate stimulează creativitatea și gândirea inversă: elevii primesc un răspuns și trebuie să formuleze cât mai multe întrebări posibile care să se potrivească acelui răspuns.
Cum funcționează:
1. Profesorul oferă un răspuns (de exemplu: un nume, o dată, o emoție, un concept).
2. Elevii formulează întrebări posibile care ar putea duce la acel răspuns.
3. Sunt încurajați să propună cât mai multe întrebări creative.
4. Se compară întrebările și se discută validitatea lor.
1.9 Conversia informației
Elevii își demonstrează înțelegerea unui concept prin transpunerea sa într-un format diferit, precum: poveste, poezie, hartă conceptuală etc.
Cum funcționează:
1. Se oferă o idee, o teorie sau o poveste.
2. Elevii discută sau adresează întrebări despre conținut.
3. Apoi aleg cum doresc să convertească informația:
– hartă mentală
– storyboard
– povestire creativă
– jurnal
– poezie
– diagramă logică
– listă de idei ordonate
4. Se organizează o discuție de clarificare și comparare a produselor finale.
1.10 Puncte de vedere
Elevii analizează o situație din perspectiva mai multor personaje implicate, exprimând în scris punctul lor de vedere.
Cum funcționează:
1. Se oferă o situație sau scenariu cu mai multe personaje.
2. Se identifică personajele și opiniile lor.
3. Elevii redactează o scrisoare sau un fragment de jurnal din perspectiva a 2–4 personaje.
4. Se discută în clasă diferențele de opinie și argumentele aferente.
Bibliografie
Best, B. & Thomas, W. (2007). *The Creative Teaching and Learning Toolkit*.
Fisher, R. (2008). *Teaching Thinking: Philosophical Enquiry in the Classroom*.
Fleetham, M. (2003). *How to Create and Develop a Thinking Classroom*.
Hurson, T. (2008). *Think Better*. McGraw-Hill.
Kirkpatrick, B. (2007). *How To Ask Questions*. Learners Publishing.
Ramanujam, R. (2010). *Active Learning to Promote Critical Thinking Skills*. University of Strathclyde, Glasgow.
Silberman, M. (1996). *Active Learning: 101 Strategies to Teach Any Subject*.