Textele literare și nonliterare trebuie abordate prin metode și cu mijloace didactice variate, ca să îl determine pe elev să dorească să citească, dar și să valorifice mesajul conținutului redat. În cadrul lecțiilor, este foarte important să se valorifice lectura, să se promoveze valorile culturale. Elevii trebuie încurajați să citească, să creeze. Textul poate fi literar sau nonliterar, dar trebuie să se utilizeze metode moderne adecvate intereselor elevilor.
Profesorul trebuie să fie foarte bine pregătit, să facă față provocărilor tehnologiei, să le însușească și să fie creativ, îmbinând toate metodele și strategiile adecvat. Textul literar poate fi abordat din mai multe perspective. Ar fi ideal să se realizeze trandisciplinar, astfel, elevul dezvoltă imaginația, este mai creativ și realizează conexiuni între cunoștințele din diferite domenii. Profesorul trebuie să realizeze corelații între disciplinele și să aplice tehnici moderne de percepere.
Textul liric poate fi predat pornind de la ceea ce transmite: emoții, sentimente prin mijloace expresive. Elevii selectează emoțiile și sentimentele din textul dat și apoi, li se cere să asocieze cu evenimente din viața lor. Se realizează un desen simbol, plecând de la elemente reale, apoi unul în care sunt redate elementele imaginare din textul dat. Apoi, se solicită identificarea figurilor de stil din text. Se propune un text liric, spre exemplu:
„Când toate trec şi-mbătrânesc”, de Alexandru Macedonski
O! poezie, pe când toate în lume trec și-mbătrânesc,
Când nu mai sunt nici eu băiatul cu inima nevinovată,
Când zilele copilăriei sunt o ghirlandă scuturată,
În mine iar te regasesc,
O! Poezie.
Te regăsesc și tot aceeași: cu tinerețe coronată;
Tot calătoare printre stele, sau din nălțimea înstelată
Tot coborând si printre oameni și re-ncepând să răscolești,
O! Poezie,
Tu singură nu-mbătrânești.
Preluat de pe poetii-nostri.ro/alexandru-macedonski-cand-toate-trec-si-mbatranesc-poezie-id-6528/
Lecția unui vers este o tehnică prin care elevul propune idei, dezvoltă creativitatea și imaginația, decodificând prin joc mesajul operei, fiind pus în ipostaza de a interpreta semnificațiile versurilor. Completarea versurilor prin lexemele/ sintagmele corespunzătoare, se va realiza prin respectarea sensului cuvântului în context, prin valorificarea temei. Elevii, lucrând în grupe, completează versurile în timpul indicat de profesor. Apoi, prezintă variantele finale alese. Ceilalți elevi pot aduce completări, dar toți trebuie să motiveze alegerea. După prezentarea tuturor variantelor, se citește poezia în varianta originală și elevii își exprimă opiniile, ideile.
1. Completează versurile cu adjectivele corespunzătoare, redând tema trecerii timpului:
Când nu mai sunt nici eu băiatul cu inima …,
Când zilele copilăriei sunt o ghirlandă …,
…
Te regăsesc și tot aceeași: cu … ;
Tot călătoare printre stele, sau din nălțimea …”
2. Completează versurile cu verbele corespunzătoare, redând tema trecerii timpului:
Tot coborând si printre oameni și re-ncepând să …,
O! Poezie,
Tu singură nu-…..
3. Citește varianta originală a poeziei „Când toate trec şi-mbătrânesc”, de Alexandru Macedonski
Pornind de la cuvintele cheie, se descifrează mesajul poeziei, prin brainstorming. Elevii completează câmpul lexical al cuvântului viață, apoi al cuvântului poezie. Un alt exercițiu ar putea fi, să evidențieze polisemantismul cuvântului viață. Pornind de la acest text literar, se poate aborda transdisciplinar tema, în mai multe ore. Elevii pot realiza următoarele sarcini de lucru, fie individual, în perechi sau pe grupe: Realizează o compunere în care să exprimi opinia despre rolul lecturii în dezvoltarea personalității, plecând de la textul dat; O altă sarcină de lucru poate fi: relația dintre creație și scriitor, raportându-se la poezia data; O altă sarcină de lucru poate fi: realizează o compunere în care să prezinți copilăria, așa cum apare în texte literare. Elevii pot selecta alte creații având ca teme poezia, copilăria, astfel, încurajându-se lectura. Elevii pot alcătui definiția poeziei sau copilăriei pornind de la versurile date. Ei pot selecta și texte nonliterare care să redea transformările fizice determinate de trecerea timpului, pornind din copilărie, chiar și pe vârste-realizându-se o corelare cu matematica și biologia/ anatomia. O altă sarcină de lucru ar putea fi realizarea unui interviu cu un scriitor. Elevii pot realiza un CV imaginar. Profesorul poate propune metode, tehnici variate de abordare a textului, raportându-se și la interesele preocupările elevilor. Elevii pot realiza prezentări utilizând diferite programe, utilizând computerul. Lucrările lor pot fi expuse în Padlet, Flip.com, iar ceilalți elevi pot da feedback online.
Profesorul eficient este cel care se axează pe implicarea cognitivă a elevului față de conținutul predat, pe dezvoltarea unui mod de gândire care accentuează brainstormingul și alte strategii de predare moderne adecvate, pe oferirea de feedback și se concentrează pe a observa învățarea prin ochii elevilor.
Bibliografie
1. Angelescu, S. 1985, „Portretul literar”, București, Univers.
2. John Hattie, Învățarea vizibilă, Educație și formare, Editura TREI, 2014.
3. Florentina Sâmihăian, O didactică a limbii și literaturii române, Editura ART, București, 2014.
4. . Florentina Sâmihăian, Mădălina Spătaru-Pralea, Limba și literatura română, Perspective didactice, Editura Universității din București, 2021.
5. limbaromana.md/index.php?go=articole&n=2449