Într-o perioadă în care învățământul românesc se confruntă cu noi provocări, profesorul se descoperă prins în postura de a transforma procesul didactic într-unul cu beneficii de lungă durată. Închiderea temporară a școlilor, pune sub semnul întrebării predarea și învățarea. Poate profesorul profita și adapta „stilul Corona” contextului educațional? Poate extrage efecte pozitive pentru elevii săi? Virusul a încetinit sau a accelerat învățarea?
Cert este că întreaga perioadă a determinat o regândire atât a valorilor care ghidează profesorul, cât și a întregului sistem educațional. Astfel, pentru cadrul didactic devin prioritare:
- suportul acordat elevilor;
- predarea într-o manieră distinctă;
- efortul depus pentru propria formare.
Ca în toate domeniile, și în cel educațional soluția „școlii de acasă”, școala online a fost salvatoare. Deci, digitalizarea a cuprins și sistemul de învățare, noile tehnologii folosind la realizarea materialelor de predare-evaluare, profesorul devenind „managerul”, cel care ghidează elevul în platforma digitală, dar și cel care dă startul către nou, către ceva necunoscut. Lui îi revine rolul major de a facilita trecerea de la sala de clasă la ecranul calculatorului. În aceste context, suportul acordat elevilor se bazează pe crearea unei atmosfere „digitalizate” corespunzătoare caracteristicilor psihice ale acestora. Punând accent și dezvoltând valori precum: flexibilitate, compasiune, empatie, autoritate, profesorul poate deprinde elevii cu capacitatea de a face față dificultăților și schimbărilor, de a fi curioși, și nu anxioși în legătură cu tot ceea ce li se întâmplă nou în viață.
Astfel, nu doar orele de consiliere și orientare trebuie centrate pe activități ce prevăd autocunoașterea, ci și orele obișnuite de curs. Orice disciplină poate cuprinde dincolo de tematica de specialitate și exerciții prin care învățarea devine activă și intensă. De exemplu, un moment de reflecție poate fi constituit în felul următor:
- desenează propria palmă pe o foaie A4; scrie în mijlocul palmei o teamă, un moment tensionat prin care ai trecut; pe fiecare deget vei nota câte o acțiune pe care ai realizat-o în momentele în care teama respectivă a existat în sufletul tău; de-a lungul fiecărui deget, vei nota un număr de la 1 la 10 în funcție de gradul în care ai fost mulțumit de acțiunea respectivă.
- cu ajutorul programului Mentimeter, elevii pot răspunde la întrebările: Cum mă simt astăzi? Care sunt temerile mele?
Este foarte important ca accentul să se pună pe brainstorming, în special la începutul orei pentru a se crea a atmosferă ocrotitoare, pozitivă, un mediu care să le permită elevilor să se simtă în siguranță. Pornind de la această atmosferă exterioară, dezvoltarea abilităților de viață, dezvoltarea interioară a elevului se pot realiza mult mai ușor. Fără aceste abilități, procesul de transmitere a unor informații nu se va realiza cu succes.
Așadar, schimbările profunde și rapide ce caracterizează lumea de astăzi impun formarea unor abilități de viață independentă la elevi, deprinderi care le vor permite integrarea în comunitatea din care fac parte, participarea la viața socială într-un mod care să-i valorizeze și să-i satisfacă, în concordanță cu normele și valorile individuale și sociale. Adaptarea și deschiderea față de schimbare, valorificarea critică a informațiilor și acceptarea diferențelor, a diversității reprezintă principalele valori constituente în formarea tânărului de mâine.