Laura C. este o elevă în cadrul Școlii gimnaziale Nr. 1. Elevă nu prea sârguincioasă sau devotată actului de învățare, și-a convins mama că este cea mai bună alegere în a merge la școală pentru formarea ei profesionala. Acasă, a fost agresată fizic și verbal de mama ei, care mai avea încă trei copii mici, cât și de concubinul acesteia. Rezultatele școlare deosebite au încadrat-o pe elevă în ultimele rânduri, în şcoală.
Recunoscută pentru calitățile ei de elev “punctual”, “bun”, interrelațiile umane au promovat-o că fiind un elev implicat și dornic de a participă la toate solicitările și activitățile organizate de către școală, dar numai la insistențele dirigintelui. Acest aspect se va dovedi a fi un avantaj numai în clasa a VIII a, motivată fiind de a termina 8 clase. Copil modest , cu o evidentă tristețe, neinteres pentru colegi, profesori, angajați ai unității de învățământ ,a fost încurajată în mod constant , activitatea dusă în toți acești patru ani stimulându-i mecanismul de autodepășire a limitelor și a cunoștințelor. În semestrul II din clasa a clasa a VIII-a, se implică în relație cu un băiat mai mare, de vreo 30 de ani, din sat, abandonează școala și pleacă în Italia cu el.
Echipă managerială a școlii o recunoaște că fiind „un elev care rămâne mereu corigent”, „un elev incompetent”, agresivă cu colegii verbal și fizic.
Analiza studiului de caz
Obiectivele studiului de caz
În studiul de caz efectuat am urmărit:
• să analizez factorii ce au influențat abandonul şcolar, prevenirea violenţei;
1. Trăsături caracteristice ale gândirii:
– Competenta analitica și nesintetică;
– Cursivitatea – capacitatea opiniilor şi a variantelor de lucru în unitatea de timp;
– Originalitatea – neadaptarea unor proiecte personale , experimente la teme de la clasă;
– Gandirea creativă.
2. Trăsături caracteristice ale memoriei
– inflexibilitatea memoriei- posibilitatea asimilării de noi noțiuni;
– neorganizatorică- capacitatea memoriei de a –si reorganiza cunoștințele în bază de informații aflată la nivel cognitiv;
– incapacitatea reținerii informațiilor și stocarea acestora în mod corespunzător pentru a putea fi accesate ulterior cu mare ușurință;
Mecanismul personalitătii:
– relațiile interumane proaste cu membrii familiei şi în afara ei;
– creativitate;
– măsurarea incorectă a capacităților personale; autoapreciere negativă;
– nesincronizarea cunoștințelor dobândite în relație cu realizarea obiectivelor;
– necolaborarea cu profesorii, colegii și fructificarea acesteia în obținerea celor mai bune rezultate;
– neorganizarea și propunerea de noi idei în cadrul activităților didactice;
– necolaborare
a) Factorii care au influențat catalogarea elevei Laura S. ca fiind un elev cu evidenţe valențe de abandon şcolar, violenţă în relație fața de colegii clasei:
– Asimilarea cunoștințelor în mod neeficient şi cu efort,
– Neadaptarea la cerinţele disciplinelor de învățământ;
– Neadaptarea la nivelul performanțelor solicitate de profesori;
– Fără colaborarea atentă cu profesorii;
– Fără participarea la concursuri şcolare de profil;
b) Factorii care au influentat catalogarea elevei Laura S. ca fiind un elev cu valente de abandon şi violenţă în viziunea cadrelor didactice:
– Relaţia profesor-elev , colaborarea cu acesta şi respectarea regulilor impuse de acesta;
– Neîncredere în sine;
– Neimplicarea în activitățile extracurriculare;
Eleva Andreea S. s-a remarcat prin atitudinea nu prea plină de interes față de școală. Întâmplător sau nu, am avut prilejul să-i coordonez activitatea din punct de vedere al dirigentului clasei şi să o cunosc mai bine. Ulterior am aflat că provenea dintr-o familie monoparentală, deci nu avea tată. Mai avea şi încă 3 fraţi mai mici de care trebuia să aibă grijă. Situaţia de acasă era nu foarte bună, mama nu avea servici, trăiau numai din alocaţia copiilor şi dintr-un ajutor social de la primărie. Din povestirile ei, mama, pe care nu o prea iubea avea vicii, adică bea alcool, fuma şi întreţinea relaţii dubioase cu diverşi indivizi, deseori ajungea la urgenţe şi o internau la spital. Ea şi fraţii mai mici rămâneau în grija unei bunici mai în vârstă. De multe ori numai ea făcea de mâncare şi îi hrănea pe fraţii ei mai mici, când mama ei lipsea cu zilele de acasă.
La şcoală, avea la un moment dat nemulţumiri legate de colegii de şcoală. Chiar într-o pauză am intervenit într-o ceartă, pentru că mai mai că se luau la bătaie.
Iată tabloul unui copil care abandonează şcoala, care se simte neiubit de familia sa, care apoi se refugiază plecând foarte devreme în Italia la muncă, cu cineva de care se simte ataşat.
Concluzia studiului
S-au constatat următorii factori ce influențează etichetarea elevului Laura S. ca abandon școlar:
- Factorii sociali condiționați de relațiile interumane, atitudine negativă;
- Factorii informaționali condiționați de cantitatea informațiilor parcurse , de calitatea acestora, de competențele de performanță, de coordonarea elevei în devenirea ei;
- Factorii instructivi-educativi ce se conturează prin activitățile întreprinse în vederea deblocării creative, a formării de competențe;
- Factorii atitudinali condiționați de atitudinea față de actul instructiv-educativ, față de profesor și relația stabilită cu acesta de necomunicare, neînțelegere.
Finalul
În prezent, acest copil trăiește și locuiește în Italia. Ca loc de muncă, are grijă de un copil de 3 ani.
Mă sună din când în când și vorbim. Este fericită cu băiatul care a plecat acolo. Vrea să-și întemeieze o familie în Italia.