Intervenţiile nechibzuite ale omului asupra mediului înconjurǎtor au pus natura în pericol, iar resursele naturale sunt pe cale de epuizare, fiind afectate din cauza poluării tuturor geosferelor terestre. În ultimele decenii, Pământul se confruntă cu fenomenul de încălzire globală, care potrivit studiilor, va dura în jur de 100 ani. Efectele negative vor fi resimţite mai profund în următorii ani. Conform unui studiu, din anul 1992 până în prezent emisiile de carbon au crescut cu 60%, temperatura globală a crescut cu 0,6 grade, iar nivelul mărilor cu 7,6 cm.
Oamenii trebuie sǎ aibǎ o gândire şi un comportament ecologic. Tânăra generaţie trebuie educată în spiritul protejării active a mediului. Educaţia ecologică presupune activităţi de cunoaştere a mediului înconjurător, de identificare a caracteristicilor acestuia şi a importanţei lor în viaţa oamenilor, atât prin intermediul disciplinelor curriculare, cât şi prin activităţile extracurriculare care oferă posibilitatea lărgirii orizontului de cunoaştere a elevilor şi de diversificare a modalităţilor de utilizare a cunoştinţelor, informaţiilor asimilate în orele de curs.
Elevii petrec puţin timp în mijlocul naturii, spaţiul urban în care îşi desfăşoară activitatea oferă puţine posibilităti de cunoaştere a naturii, de observare a diferitelor procese şi fenomene. Mediul înconjurător, în condiţiile actuale, este în mare parte o creaţie a omului şi poate influenţa evoluţia societăţii umane. Prin contactul direct cu mediul elevii învaţă să înţeleagă natura, să o îndrăgească, să înţeleagă mecanismele sale de funcţionare, să o protejeze. Pentru sensibilizarea tinerilor în faţa realităţii înconjurătoare, pentru formarea unei atitudini de respect faţă de tot ceea ce-i înconjoară am organizat diferite activităţi extracurriculare. Acestea au avut ca scop cunoaşterea directă, prin contact nemijlocit cu natura, pe cale intuitivă. Activităţile organizate au urmărit realizarea de competenţe accesibile, cu conţinuturi, strategii şi tematici care să-i mobilizeze.
Proiectul „Terra” desfăşurat în colaborare cu Muzeul de ştiinţe ale naturii, Constanţa, a dezvoltat cunoştinţele însuşite în cadrul orelor de geografie prin acţiuni care au captat atenţia şi au oferit date noi, concrete în ceea ce priveşte evoluţia fenomenelor naturii. Proiectul a completat ştiinţific cunoştinţele însuşite la clasă. A oferit posibilitatea fiecărui participant de a-şi manifesta atitudinea personală şi responsabilă faţă de mediul în care trăieşte, bazată pe cunoaşterea şi ocrotirea mediului înconjurător, a lacului, a pădurii şi a vieţuitoarelor din aceste medii. A urmǎrit cultivarea sensibilitǎţii elevilor, a capacitǎţii de a aprecia frumosul din naturǎ şi pe cel creat de om în vederea manifestǎrii de dragoste, respect şi grijǎ faţǎ de mediul înconjurǎtor. A completat ştiinţific cunoştinţele însuşite la şcoală, la orele de biologie, chimie, geografie. A urmǎrit formarea ideilor ştiinţifice şi a capacitǎţii de comunicare, ca rezultat al investigǎrii şi explorǎrii mediului înconjurǎtor, prin diferite activitǎţi de învǎţare: exerciţii de observare, înregistrǎri de date, jocuri de rol, drumeţii, lucrǎri practice de realizare a unor colecţii de obiecte naturale sau confecţionate.
Dintre aceste activităţî amintim: vizite şi excursii, acţiuni de curăţare a spaţiilor verzi, plantarea de pomi în grădina şcolii şi îngrijirea lor, construirea de căsuţe pntru păsărele, hrănirea păsărelelor, acţiuni de colectare a materialelor refolosibile, publicarea de reviste pe teme ecologice, realizarea de materiale publicitare şi distribuirea lor etc.
Secţiunile proiectului educaţional “Uniunea Europeană prin ochii mei” a atras mulţi elevi care au participat cu interes, prezentând proiecte interesante despre hazarduri antropice şi naturale şi despre dezvoltarea durabilă.
Formarea tinerilor în spiritual protecţiei naturii se realizează prin participarea afectivă a acestora în acţiuni concrete din care dobândesc informaţii, care le produc stări afective, în care îşi formează deprinderi practice de îngrijire a mediului şi îşi conturează un comportament civic responsabil.Trebuie să înveţe să trăiască în armonie cu natura. Conştiinţa unui tânăr se evidenţiază în acţiunea sa de decizie: a rupe sau nu o plantă; a ucide sau nu o insectă; a chinui sau nu un animal; a arunca sau nu hârtiile în alt loc decât în cel special amenajat.
Este important ca împreună, profesori şi elevi, să sensibilizeze opinia publică faţă de problemele ecologice cu care se confruntă comunitatea. Mulţi dintre elevi şi familiile lor pot fi direct sau indirect responsabili pentru problemele de mediu care se investighează. Unii dintre părinţii elevilor lucrează la întreprinderile industriale care ar putea să poloeze aerul şi apa mării. Posterele şi pliantele realizate de către elevi sintetizează problemele comunităţii şi oferă modalităţi de rezolvare a lor.
Acţiunile extracurriculare au avut menirea de a constitui un material concret de sensibilizare a elevilor. Numai participând direct la astfel de acţiuni poţi înţelege ce înseamnă şi cum se realizează protecţia mediului. Dezvoltarea durabilă trebuie să înceapă cu schimbarea mentalităţii tinerilor că o hârtie aruncată în natură nu reprezintă o catastrofă. Trebuie să fie responsabili pentru fiecare agresiune adusă naturii.
Strategiile didactice în formarea şi educarea comportamentului ecologic pot lua diferite forme de activităţi de învăţare propriu-zisă, dar şi liber-creative sau extraşcolare, urmărindu-se formarea unei gândiri pozitive, dezvoltarea spiritului de observaţie, formarea de priceperi şi deprinderi active.
Portofoliul realizat de elevi pe parcursul derulării proiectului include experienţa şi rezultatele relevate prin celelalte metode de evaluare. Urmǎreşre progresul în totalitate înregistrat de elev, nu numai în ceea ce priveşte cunoştinţele achiziţionate pe o unitate de timp, competenţele specifice disciplinei ci şi atitudinile acestuia. Reprezintǎ un mijloc de a pune în valoare munca individualǎ a elevului, contribuind la dezvoltarea personlă. A inclus şi experienţa şi rezultatele obţinute în urma participării la activităţile extracurriculare. Performanţele şcolare obţinute sunt net superioare în urma implicării în acţiuni concrete. Pentru cadrul didactic, evaluarea cu ajutorul portofoliului oferă posibilitatea de a măsura progresul realizat odată cu trecerea timpului, dar şi aspecte mai complexe ale performanţelor şcolare, creativitatea, originalitatea, perseverenţa, implicarea, voluntariatul.
Portofoliul realizat de elevi reprezintă nu numai o “carte de vizită” a rezultatelor muncii desfăşurate pe întreaga perioadă a proiectului, ci activitatea efectivă din proiect, activitate care poate fi îmbunătăţită în activităţile următoare. Fiecare şi-a prezentat lucrările cât mai original, având libertatea de a-şi alege modul specific de realizare al temelor propuse: eseuri, postere, prezentări făcând observaţii detaliate asupra fenomenelor urmărite. Bibliografia folosită şi sursele variate de informaţie îi ajută pe elevi să conceapă materiale de o calitate superioară, îi ajută să analizeze, să compare şi să sintetizeze informaţiile pentru a le transpune apoi într-un mod cît mai original, cu observaţii şi păreri personale exprimate asupra temei în discuţie, să lucreze independent.
Consider că toate acţiunile desfăşurate, care au vizat educaţia ecologica a elevilor, au stimulat dezvoltarea gândirii creatoare şi a dorinţei de acţiune pentru apărarea şi conservarea frumuseţilor naturii şi evitarea producerii dezechilibrelor naturale pe viitor.
Mediul înconjurator descrie cel mai bine gradul de civilizaţie al societăţii în care trăim. Prin urmare, a face un bine naturii, înseamnă a face un bine societăţii şi ţie ca persoană. Şcoala îi învaţă pe elevi să acţioneze conform principiilor de dezvoltare durabilă, principii care au în vedere viitorul lor.
Natura are nevoie de prieteni!
Oricine poate deveni un prieten al naturii, dacă încearcă să o cunoască şi să o respecte !
Bibliografie
1. I. Nicola– „Pedagogie”- Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994
2. M.E.Dulamă- „Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii în geografie”- Editura Clusium, 2002
3. P.Golu. P.– „De la psihologia individuală la psihologia de grup şi colectivă” ”- Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000