Potrivit Legii nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, „securitatea şi sănătatea în muncă reprezintă ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă”.
Există multe definiţii ale „locurilor de muncă verzi”. În general locurile de muncă verzi au fost considerate cele implicate în protecţia biodiversităţii şi protejarea mediului natural. Locurile de muncă verzi trebuie să fie caracterizate de munca decentă, spre exemplu locuri de muncă bune care să ofere „salarii adecvate, condiţii de muncă sigure, siguranţa locului de muncă, perspective rezonabile pentru carieră şi respectarea drepturilor lucrătorilor.” Locurile de muncă verzi, cunoscute și sub denumirea de locuri de muncă ecologice, sunt cele care contribuie la conservarea sau restaurarea mediului. Locurile de muncă verzi din punct de vedere al securității și sănătății în muncă vizează integrarea principiilor de mediu și siguranță în activitățile profesionale.
Economia verde şi securitatea şi sănătate în muncă
Mulţi dintre specialiştii în Securitate și sănătatea în muncă apreciază că, în ultimii cincizeci de ani, riscurile în acest domeniu au evoluat relativ lent. În prezent însă, combinaţia între ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice şi faptul că activitatea se deplasează spre o economie potenţial verde, ne obligă să apreciem că va fi tot mai important să anticipăm riscurile noi şi emergente, care pot afecta atât mediul cât şi securitatea şi sănătatea lucrătorilor.
Din nefericire, nu toate locurile de muncă verzi sunt în mod necesar locuri de muncă sigure, chiar dacă unii sunt tentaţi să susţină că securitatea este o condiţie prealabilă pentru recunoaşterea culorii lor.
Chiar dacă anumite locuri de muncă sunt considerate “verzi”, tehnologiile folosite pot să nu fie deloc “verzi”. Astfel, înlocuirea unor substanţe periculoase pentru mediu cu unele mai prietenoase cu mediul înconjurător s-a dovedit a fi, în numeroase situaţii, mai periculoasă pentru sănătatea lucrătorilor. De asemenea, multe riscuri pot să apară din utilizarea produselor chimice în combinaţie cu siliconul în numeroase procese tehnologice de producţie. Orice activitate umană, fie că este verde sau nu, va genera riscuri de accidentare sau de îmbolnăvire iar reducerea sau eliminarea acestora trebuie să rămână obiectivul principal în Securitate și sănătate în muncă. În contextul crizei climatice și al nevoii tot mai stringente de a proteja resursele naturale, locurile de muncă verzi devin esențiale pentru o economie modernă, sustenabilă și echitabilă. Acestea sunt definite ca locuri de muncă decente care contribuie direct la conservarea sau, chiar la restaurarea calității mediului. Ele pot fi regăsite într-o varietate de sectoare – de la energie regenerabilă și gestionarea deșeurilor, până la construcții sustenabile, agricultură ecologică și economie circulară. Economia verde integrează dimensiunea ecologică în dezvoltarea economică, asigurând o utilizare eficientă a resurselor și protejând mediul pentru generațiile viitoare Prin utilizarea resurselor regenerabile și reducerea poluării, economia verde contribuie la conservarea biodiversității și la menținerea unui ecosistem sănătos.
„Verde” poate însemna uneori mai multe riscuri. De exemplu, reciclarea şi tratarea deşeurilor sunt activităţi ecologice, dar locurile de muncă în acest domeniu nu sunt neapărat frumoase, nici sigure şi nici sănătoase. Riscurile pot include manipularea manuală în timpul colectării şi sortării, expunerea potenţială la obiecte periculoase, produse chimice periculoase, care se pot concentra în timpul prelucrării, gaze inflamabile, pericolele biologice sau toxice etc.
În contextul creşterii responsabilităţilor ce le revin potrivit reglementărilor europene, angajatorii trebuie să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, respectiv prevenirea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire la locurile de muncă, fundamentându-şi deciziile pe informaţii furnizate în mod sistematic şi în timp real. Este evident că trecerea la o economie verde și circulară va aduce beneficii anumitor grupuri și sectoare și va exercita presiuni asupra altora
Potrivit definiţiei muncii verzi, citate anterior, orice muncă, inclusiv „munca verde”, trebuie să adere la principiile ce guvernează securitatea şi sănătatea lucrătorilor având în vedere că acestea reprezintă indicatori esenţiali pentru Munca Decentă, OIM reafirmand că „Munca Decentă este una Sigură”. Din păcate, unul dintre cele mai mari riscuri este ca, în graba de a crea cât mai multe noi locuri de muncă sau de a implementa tehnologiile verzi, să se acorde prea puţină atenţia calităţii şi faptului că incidenţa accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale, pot creşte înainte ca măsurile adecvate de protecţie să fie puse în practică.
Apare astfel posibilitatea ca „economia verde” să nu-şi îndeplinească una din principalele meniri, cea de revitalizare a economiei şi de creare a unor noi oportunităţi de angajare.
Bibliografie
Legea 319/2006 privind Securitatea şi Sănătatea în Muncă
HOTĂRÂRE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006
Fişe informative ale Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă
www.google.com/search?q=fise+informative++ale+agentie+europene+pentru+securitate+si+sanatate+in+munca&sca_esv=aed0d697877661b8&ei=4aWkaI
www.google.com/search?q=locuri+de+munca+verzi+si+ssm&sca_esv=9dd6fa6532a43e61&ei=bpukaP3wHsrgxc8Pn8G8oAQ&ved=0ahUKEwj938ulm5ePAxVKcPEDHZ
asas-icdeapa.ro/wp-content/uploads/2022/03/Manualul-de-economie-verde_CROSS-1.pdf