Alături de ceilalţi factori educaţionali, grădiniţa, ca parte integrantă a învăţământului preuniversitar, deţine un rol foarte important în formarea personalităţii viitorului cetăţean, vârsta preşcolară fiind cea mai adecvată asimilării cunoştiinţelor şi însuşirii deprinderilor.
Activitatea didactică desfăşurată în grădiniţă exercită un ansamblu de influenţe pozitive asupra întregii personalităţi a copilului, finalitatea acesteia constând în pregătirea optimă a copilului pentru şcoală.
Limbajul reprezintă principalul instrument de informare şi de formare a omului; fără comunicarea verbală nu s-ar fi putut acumula şi generaliza experienţa socială, nu s-ar fi putut dezvolta ştiinţa, arta, cultura.
Datorită importanţei pe care o are limbajul în pregătirea profesională şi în viaţa socială a omului, acţiunea de cultivare a limbii şi dezvoltare a limbajului este o problemă fundamentală a învăţământului de toate gradele şi implicit, a învăţământului preşcolar.
Un mijloc de instruire şi educare a copiilor preşcolari este jocul didactic , care poate fi considerat cea mai amplă activitate desfăşurată la nivel preşcolar. Jocul didactic se desfăşoară atât cu întreaga grupă de preşcolari, cât şi cu grupuri mici, având rolul de pregătire a unor activităţi de însuşire sau fixare, verificarea unor cunoştiinţe.
Obiectivele jocului didactic sunt în interdependenţă cu obiectivele celorlalte forme de activităţi din grădiniţă. Funcţionalitatea sa este asigurată de respectarea specificului său.
Profundele transformări petrecute în sistemul de învăţământ la nivel preşcolar creează obligativitatea acordării unei mari atenţii educaţiei timpurii menite să asigure toate condiţiile prin care personalitatea copiilor ajunge să se realizeze în raport cu posibilităţile lor reale, având un efect pozitiv asupra abilităţilor copilului şi asupra viitoarei cariere şcolare.
Copilul este receptiv faţă de problemele educative, are o puternică motivaţie primară pentru comunicare, trebuie profitat de această epocă „fertilă” pentru dezvoltarea mijloaelor de comunicare orală, care este vârsta de la 2 la 6 ani. Mediul social are un rol deosebit, iar educatoarea unul covârşitor, dar influenţa socială nu trebuie înţeleasă unilateral, deoarece, pe de o parte acest rol depinde de natura mijloacelor de educaţie, de autoritatea diferiţilor factori sociali care acţionează şi de dezvoltarea în ansamblu a întregii personalităţi a copilului.
Bazele vorbirii şi ale comunicării orale se creează încă de foarte timpuriu, de aceea educaţia limbajului trebuie începută încă de la o vârstă fragedă. O modalitate eficientă pentru realizarea educaţiei limbajului sub aspect fonetic, lexical, al structurii gramaticale, expresivităţii limbajului o constituie jocul didactic. Jocul didactic este modalitatea ce face trecerea de la activitatea de joc la activitatea de învăţare.
Pentru a spori contribuţia jocurilor didactice în educarea limbajului trebuie să folosim metode şi procedee variate şi mijloace de învăţământ cât mai variate şi atractive. Jocul didactic reprezintă un mijloc valoros de instruire şi educare a copiilor de vârstă preşcolară deoarece rezolvă sarcini instructiv-educative complexe într-o formă adecvată vârstei. Prin introducerea jocului didactic ca formă de bază în dezvoltarea vorbirii se realizează una din cele mai importante cerinţe ale educaţiei preşcolare. Jocurile didactice folosite în diferite variante contribuie în mod deosebit la dezvoltarea limbajului preşcolarilor în vederea pregătirii pentru şcoală
Metodele – metoda jocului, conversaţia, povestirea, problematizarea, exerciţiul şi metodele interactive de grup (brainstorming, tehnica 6/3/5 – brainwraiting, metoda-pălăriuţele gânditoare pe care am utilizat-o cu mult succes în poezia „Căţeluşul şchiop” de E. Farago etc. pe care le-am folosit în cadrul jocului didactic le-am aplicat în funcţie de tipul de activitate în aşa fel încât să respecte cerinţele şi etapele mecanismului formării vorbirii, să antreneze una sau mai multe funcţii ale limbajului, să sporească interesul copilului pentru cunoaştere, curiozitatea sa, să dezvolte receptivitatea faţă de influenţele sociale.