În contextul educațional contemporan, dezvoltarea competențelor cognitive reprezintă doar o parte din ecuația formării integrale a copilului. Cercetările din domeniul psihologiei educaționale demonstrează că succesul academic și social al elevilor este strâns legat de capacitatea lor de a înțelege și gestiona emoțiile, atât propriile, cât și ale celorlalți. Inteligența emoțională emerge astfel ca o componentă fundamentală în procesul educațional, mai ales în învățământul primar, unde se pun bazele dezvoltării sociale și emoționale a copiilor. Această abordare holistică a educației recunoaște faptul că învățarea nu poate fi separată de dimensiunea emoțională și că formarea unui copil echilibrat presupune cultivarea atât a inteligenței cognitive, cât și a celei emoționale.
„Educația emoțională este fundația pe care se construiește succesul academic,social și personal.”
1. Ce este inteligența emoțională?
Inteligența emoțională (IE) reprezintă capacitatea de a recunoaște, înțelege, gestiona și exprima în mod sănătos propriile emoții, dar și de a relaționa eficient cu emoțiile celorlalți. Ea include empatia, autocontrolul, motivația, conștiința de sine și abilitățile sociale.
2. De ce este importantă în învățământul primar?
La vârsta de 8–10 ani, copiii încep să-și dezvolte identitatea, relațiile sociale și încrederea în sine. În această etapă, inteligența emoțională:
- îi ajută să-și gestioneze emoțiile (frica, furia, frustrarea),
- îmbunătățește capacitatea de a colabora și de a rezolva conflicte,
- consolidează motivația pentru învățare,
- contribuie la formarea unui climat pozitiv în clasă.
3. Rolul învățătorului în dezvoltarea IE
Învățătorul nu este doar un furnizor de cunoștințe, ci și un ghid emoțional. Prin atitudine, comunicare și activități, poate:
- modela comportamente empatice,
- valida emoțiile elevilor și învăța exprimarea lor corectă,
- încuraja cooperarea, nu competiția excesivă,
- crea un mediu sigur, în care fiecare copil se simte văzut și ascultat.
4. Modalități practice de stimulare a IE în clasă:
- Discuții ghidate despre stările emoționale din povești sau întâmplări zilnice
- Jurnale emoționale sau „colțul liniștii”
- Jocuri de rol și teatru
- Proiecte în echipă și evaluări colegiale
- Ziua „faptelor bune” sau „bucuriei în clasă”
5. Beneficiile pe termen lung:
Copiii care își dezvoltă inteligența emoțională:
- au rezultate școlare mai bune,
- sunt mai puțin predispuși la anxietate și comportamente agresive,
- dezvoltă relații sănătoase,
- se adaptează mai ușor provocărilor vieții.
Dezvoltarea inteligenței emoționale în învățământul primar nu reprezintă doar o tendință pedagogică, ci o necesitate fundamentată științific pentru pregătirea copiilor pentru provocările lumii moderne. Implementarea strategiilor de stimulare a IE în sala de clasă necesită o abordare sistematică și conștientă din partea cadrelor didactice, care trebuie să înțeleagă că rolul lor transcende transmiterea de cunoștințe și include formarea unor indivizi capabili să navigheze prin complexitatea relațiilor umane. Investiția în dezvoltarea emoțională a elevilor în perioada 8-10 ani generează beneficii care se extind pe întreaga durată a vieții, contribuind la formarea unor adulți echilibrați, empatic și capabili să contribuie pozitiv la societate. Astfel, integrarea inteligenței emoționale în curricula școlară nu mai poate fi considerată opțională, ci devine o responsabilitate educațională esențială pentru pregătirea generațiilor viitoare.