Rolul educaţiei financiare în formarea tinerei generaţii

Programa şcolară pentru disciplina Educaţie financiară reprezintă o ofertă curriculară centrală de disciplină opţională pentru învăţământul primar, clasele a III-a şi a IV-a, proiectată pentru un buget de timp de o oră pe săptămână.
Această disciplină opţională poate fi concepută şi din perspectivă transcurriculară la nivelul ariilor curriculare Om şi societate, Matematică si ştiinţe ale naturii.

„Liniștea financiară nu înseamnă achiziționarea diverselor lucruri. Înseamnă să înveți să trăiești cu mai puțin decât produci, ca să poți să dai bani înapoi și să mai rămâi cu alți bani pe care să îi investești. Nu poți căștiga până nu faci asta.“  Dave Ramsey

Studiul Educaţiei financiare în clasele primare urmăreşte formarea în rândul elevilor acelor competenţe cu privire la gestionarea resurselor financiare şi adoptarea unor decizii care au consecinţe financiare pentru viaţa lor, precum şi conturarea unei imagini a modului în care banii sunt percepuţi, cheltuiţi, economisiţi, împrumutaţi, investiţi în societatea de astăzi.

Ca argument pentru alegerea acestei discipline opţionale la clasa la care am predat am folosit faptul că într-o economie întotdeauna resursele fie ele energetice, umane, culturale, financiare etc. sunt limitate, în timp ce nevoile societătii sunt nelimitate, de unde apare concluzia ca aceste resurse trebuie folosite raţional şi eficient. Un alt argument a fost acela că nimic pe lumea aceasta nu este gratis, ci toate au un preţ, o valoare economică. Elevii au descoperit în cadrul lecţiilor că valoarea adaugată poate fi obţinută prin muncă (intelectuală sau fizică), iar munca este specific umană.

Studiul disciplinei a început cu istoria banilor, schimburile (trocul), continuând cu moneda naţională a României, monedele naţionale ale altor ţări, sursele de venituri, instituţiile de credit cu rolul lor, valoarea banilor, economisirea şi imprumutul.

Elevii au fost familiarizaţi cu noţiuni specifice acestei discipline cum ar fi : monedă, bancnotă, valută, salariu, pensie, ajutor de şomaj, venituri, cheltuieli, profit, pierdere, încasări, plăti, sold, cont bancar, marfuri, curs valutar, credit, dobandă, economisire etc, reuşind să-si formeze un un limbaj specific domeniului economico-financiar.

În cadrul lecţiilor au fost folosite strategii didactice activ – participative , pornindu-se de la exemple concrete de viaţă, pe care elevii le-au trăit, in familie. Aceştia au fost puşi în situatia de a calcula şi a  alege, variante optime. Învăţarea a fost astfel dirijată încât micii şcolari să-şi  formeze o  gândire economică corectă orientată spre muncă, preţuire a banilor, economisire şi investire. Elevii au înţeles de ce  unii oameni care câştiga mult nu au bani, iar cei care câştiga puţin au bani. Ei au aflat ca dacă nu lasăm robinetul, calculatorul sau becul deschise fara să le folosim economisim resurse şi implicit bani. Au mai aflat că dacă urmărim anumite oferte la magazine reuşim să cumparăm mai ieftin, însă nu mai mult decât avem nevoie.

Având în vedere importanţa formării financiare a tinerilor recomand şi altor cadre didactice introducerea   Educaţiei financiare ca disciplină opţională.

Ca și concluzie, Educaţia financiară este o disciplină absolut necesară formării viitorilor cetăţeni sau chiar investitori şi ar trebui introdusă în curriculum nucleu la toate nivelurile de învăţământ.

Bibliografie:
Programa şcolară pentru disciplina opţională Educaţie financiară aprobată prin OMEN 4887/26.08.2013.

prof. Nicolae Cioara

Școala Gimnazială Avram Iancu, Abrud (Alba) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/nicolae.cioara

Articole asemănătoare