Planificarea unui mic proiect școlar este o modalitate concretă de a pune în practică responsabilitatea civică. Printr-un astfel de proiect elevii învață să stabilească un scop clar, să decidă pașii necesari și resursele, și să împartă responsabilitățile între membri. Aceasta dezvoltă competențe de planificare și luare a deciziilor, precum și abilități sociale esențiale pentru colaborare.
Cuvinte cheie: asumare, etică, respect, solidaritate, planificare
De ce este important să le dezvoltăm copiilor competențele sociale și civice?
Dezvoltarea competențelor sociale și civice la elevi este esențială pentru formarea unor cetățeni responsabili, empatici și implicați în viața comunității, mai ales în contextul unei societăți dinamice când școala nu mai are doar rolul de a transmite cunoștințe teoretice, ci și de a cultiva abilități sociale, etice și civice care permit tinerilor să participe activ și conștient la viața democratică.
Un demers educațional eficient întotdeauna începe cu definirea clară a competențelor vizate: comunicare, cooperare, responsabilitate civică, gândire critică, empatie și toleranță după care obiectivele propuse trebuie integrate în planurile de învățământ și corelate cu situații reale din comunitate, astfel încât învățarea să fie relevantă și aplicabilă.
Când putem face acest lucru?
În orice oră, indiferent de materie, dacă programa nu ar fi atât de încărcată, profesorul ar trebui să aibă libertatea de a avea la început 10-15 minute, în momentul organizatoric posibilitatea de a le dezvolta elevilor competențele sociale și civice.
Ce ar presupune acest lucru?
În primul rând conștientizarea responsabilității civice. Cum? Prin identificarea unor modalități concrete de implicare a tuturor beneficiarilor, elevi, părinți, în comunitatea școlii și/sau comunitatea locală, prin prezentarea unor situații concrete din viața de zi cu zi:
a. vede un coleg hărțuit:
b. găsește gunoaie în parc;
c. vede o mașină parcată ilegal pe un loc destinat persoanelor cu dizabilități;
d. observă un spațiu neîngrijit.
Prin urmare, în cadrul unei ore de Consiliere la clasa a VI-a, am abordat tema Responsabilitate civică și implicare în comunitate, prin care am urmărit să dezvolt competențe corelate precum:
Conștientizarea de sine prin:
– recunoașterea propriilor responsabilități și rolurilor în familie și şcoală.
– responsabilitate personală și autonomă cu asumarea consecințelor acțiunilor și respectarea regulilor comunității.
– etică și valori, prin înțelegerea valorilor civice (respect, respectarea regulilor, solidaritate).
Competențe de planificare și luare a deciziilor prin:
– stabilirea obiectivelor, pașilor și resurselor necesare.
– abilitățile sociale dezvoltate prin colaborarea în echipă, împărțirea responsabilităților.
Implicarea civică și cetățenie activă: inițiativă pentru îmbunătățirea mediului şcolar. Aici voi avea ca obiectiv ca elevii să exerseze comunicarea în echipă și exprimarea respectuoasă a ideilor. Comunicare eficientă presupune:
– exprimarea clară, ascultarea activă și oferirea de feedback constructiv.
– gestionarea relațiilor prin rezolvarea conflictelor, negociere și empatie, prin respectarea ideilor celorlalți, contribuție responsabilă la sarcini comune.
Lecția de consiliere va avea ca punct de plecare întrebarea „Ce înseamnă pentru tine responsabilitatea civică?”, la care câțiva elevi vor da niște răspunsuri.
Se va împărți clasa în perechi, iar fiecare pereche va primi o fișă cu 3 scenarii scurte (ex.: găsești gunoaie în parc; vezi un coleg hărțuit; observi un spațiu verde neîngrijit), având ca sarcină, timp de 10 minute, ca pentru fiecare scenariu, să scrie pe fișă ce acțiuni civile responsabile s‑ar putea întreprinde (2–3 idei), pentru a se încerca definiții pe baza exemplelor date. Se vor corela apoi rapid 6 idei pe tablă, după care va fi o mini‑expunere, timp de10 min, în care se va explica pe scurt conceptul: responsabilitate civică = datoria fiecăruia de a contribui la bunăstarea comunității; include drepturi și obligații și se vor prezenta 4 moduri concrete de implicare (voluntariat, inițiative școlare, campanii de informare, participare la decizii în consiliul școlar).
Pe baza informațiilor dobândite anterior, se trece la activitate practică și anume planificarea unui proiect timp de 20 min, cu grupuri de 4 elevi. Fiecare grup va alege unul dintre următoarele mini‑proiecte (sau propune altul, aprobat de dirigintă):
- Campanie „Fără gunoaie” în curtea școlii
- Program de peer support pentru elevii noi
- Colecție de cărți pentru biblioteca clasei
- Mini‑ghid de bune practici pentru utilizarea responsabilă a internetului
Grupurile vor completa, timp de 10-15 min, un formular de aplicare, cu următoarele rubrici: Scopul proiectului, Pași principali (3 pași), Resurse necesare, Cine este responsabil, Termen limită (1–2 săptămâni)
Fiecare grup va face o prezentare scurtă timp de1–2 minute, după care două-trei grupuri, timp de 5-7 minute prezintă planul. După prezentare se va realiza un feedback rapid din partea clasei, cu un lucru bun sau o sugestie de îmbunătățire.
Concluzii pentru finalul proiectului
Responsabilitatea civică înseamnă să ai grijă de comunitatea din care faci parte — familia, clasa şi şcoala — şi să acţionezi astfel încât să contribui la binele comun. A fi responsabil înseamnă, mai întâi, să te cunoşti pe tine: să recunoşti ce roluri ai acasă şi la şcoală, să ştii când şi cum poţi ajuta şi să fii gata să îţi asumi consecinţele faptelor tale. Astfel de atitudini ţin de conștientizarea de sine.
Responsabilitatea personală şi autonomia înseamnă să respecţi regulile comunităţii, să îţi îndeplineşti sarcinile fără să ţi se spună mereu şi să accepţi rezultatele faptelor tale — pozitive sau negative. Când arunci gunoiul la coş, când îţi faci temele la timp sau când ajuţi un coleg, arăţi responsabilitate personală. Dacă greşeşti, recunoşti greşeala şi încerci să o repari — aceasta reprezintă asumarea consecinţelor.
Etica şi valorile civice includ respectul pentru ceilalţi, solidaritatea şi corectitudinea. Respectul înseamnă să asculţi opiniile altora şi să tratezi pe toată lumea cu demnitate. Solidaritatea înseamnă să ajuţi atunci când cineva are nevoie — de exemplu, să ajuţi un coleg nou să se integreze. Respectarea regulilor comunităţii ajută la convieţuirea în armonie şi la siguranţa tuturor.
Implicare civică şi cetăţenie activă înseamnă iniţiativa de a îmbunătăţi spaţiul şcolii arată că îţi pasă de comunitate şi că poţi contribui la schimbare. Dezvoltarea acestor competenţe presupune un proces destul de complex care îmbunătăţeşte nu numai clima şcolară şi rezultatele elevilor, cât și construirea unei societăţi mai solidare şi mai responsabile. Implementarea acestor bune practici cere implicarea constantă a tuturor actorilor educaţionali — profesori, elevi, părinţi şi comunitate.
În concluzie, responsabilitatea civică se manifestă prin gesturi cotidiene și inițiative practice care îmbunătățesc mediul școlar. Prin conștientizare de sine, asumare personală și lucru în echipă, elevii dezvoltă competențele sociale și civice necesare pentru a fi cetățeni responsabili.
Bibliografie
1. Bandura, A. (1977). Teoria învăţării sociale. Prentice‑Hall.
2. Berkowitz, M. W., & Bier, M. C. (2005). Ce funcționează în educația pentru caracter: Ghid bazat pe cercetare pentru cadre didactice. University of Missouri–St. Louis.
3. Dewey, J. (1916). Democrația și educația. Macmillan.
4. Dweck, C. S. (2006). Mentalitatea: psihologia succesului. Random House.
5. Elias, M. J., Zins, J. E., Weissberg, R. P., et al. (1997). Promovarea învățării sociale și emoționale: Ghid pentru educatori. ASCD
6. European Commission / Council of Europe. (2018). Competențe cheie pentru învățare pe tot parcursul vieții: Cadrul de referință european. Publications Office of the European Union.
7. Goleman, D. (1995). Inteligența emoțională. Bantam Books.
8. Noddings, N. (2005). Provocarea grijii în școli: O abordare alternativă a educației. Teachers College Press.
9. OECD. (2018). Viitorul educației și competențelor 2030 — Cadrul conceptual de învățare. OECD Publishing.
10. Ryan, R. M., & Deci, E. L. (2000). Teoria autodeterminării și facilitarea motivației intrinseci, dezvoltării sociale și bunăstării. American Psychologist, 55(1), 68–79.
11. Smolescu, I., & Popescu, L. (2014). Educație civică și cetățenie. Editura Didactică și Pedagogică
12. Ten Dam, G., & Volman, M. (2004). Gândirea critică ca competență civică: Strategii de predare. Learning and Instruction, 14(4), 359–379