Vreți să aveți copii creativi? Lăsați-i să se joace și să experimenteze!
Jocul este vital pentru dezvoltarea creativității și pentru încurajarea manifestărilor de curiozitate. Dacă ne dorim ca ai noștri copii să fie originali, inventivi și creativi, atunci avem nevoie de mai mult timp dedicat jocului. Ideea folosirii jocului în activitățile educative nu este nouă. “Imaginația este mai importantă decât cunoașterea”, spunea Albert Einstein.
Mulți copii manifestă în mod spontan curiozitate, independență, imaginație bogată, adică unele caracteristici de creativitate în formare. Jocul este sursa de bucurie, de amuzament, de cunoaștere, de învățare, de cooperare, de exploare și descoperire. Întreaga personalitate a copilului se exprimă în joc, se dezlănțuie un fel de elan, de bucurie de a trăi, de energie vitală. O activitate realizată cu plăcere asigură dezvoltarea fizică, socială, intelectuală, emoțională, contribuie la formarea sinelui, la construirea personalității.
Jocul presupune existența a doi sau mai mulți jucători, poate implica ideea de competiție sau alianță, de cooperare sau de întrajutorare, principii esențiale și necesare pentru viața trăită alături de ceilalți, pentru viața socială cu regulile și limitele sale.
Utilizarea jocului în sala de grupă este un bun mijloc pentru a alunga plictiseala, dezinteresul, pentru a conduce la rezultate școlare din ce în ce mai bune, pentru a integra și copiii timizi, cu scopul de a le spori încrederea în forțele proprii și a evita eșecul.
Iată, în cele ce urmează, un exemplu de joc care poate fi utilizat în sprijinul dezvoltării creativității:
„Utilizări inedite ale obiectelor”
- le spunem copiilor că le propunem un joc distractiv, prin care vor învăța să privească lucrurile din jur într-o lumină nouă;
- le spunem că, de obicei, oamenii folosesc obiectele din jur într-un singur fel, deși – în realitate – fiecare obiect poate fi utilizat într-o mie de moduri noi si inedite. Spre exemplu, oamenii folosesc scaunele doar ca să se aseze pe ele, cȃnd – de fapt – ele pot avea o mulțime de alte întrebuințări. Îi putem întreba dacă ar vrea să își imagineze și alte lucruri care se pot face cu un scaun, adică să găsească utilizări cȃt mai noi și mai neobișnuite ale unui scaun;
- este foarte important, în timp ce copiii spun sau desenează ideile, să îi încurajăm să continue, fără să îi criticăm sau să îi dezaprobăm în vreun fel. Cel mai mult contează ca ei să se simtă în largul lor cȃnd produc idei, chiar dacă acestea nu sunt foarte originale sau, dimpotrivă, sunt prea fanteziste;
- încheiem jocul în momentul în care copiii își pierd interesul față de el sau spun că nu mai au idei. Nu insistăm să continuăm jocul dacă ei nu mai vor. Dacă se simt într-un fel sau altul constrânși să producă idei noi, creativitatea lor va scădea;
- dacă jocul li se pare interesant copiilor și vor să continue, le propunem să găsească utilizări neobișnuite și pentru alte obiecte: o perdea, o cutie de carton, un cui, o sticlă de plastic etc.
Bine de știut:
- Creativitatea se referă, în principal, la trei abilități diferite: abilitatea de a crea idei noi și inedite (a fi original), abilitatea de a crea un număr mare de idei (a fi productiv) și abilitatea de a schimba cu ușurință perspectiva de a privi lucrurile (a fi flexibil). Fiecare persoană are mai dezvoltată o anumită abilitate creativă. Responsabilitatea noastră este să aflăm dacă un copil este mai degrabă original, productiv sau flexibil.
- Din cauză că micuții nu sunt încurajați să fie creativi și să dea răspunsuri neobișnuite, s-ar putea, în prima fază, să nu producă multe idei. Insă, dacă jocul le place și li se pare distractiv, trebuie repetat și cu alte ocazii și o să observăm că – în timp – creativitatea lor va crește.
Conduita preşcolarului creativ:
În sala de grupă:
- Înţelege profund activitățile, prelucrează mult şi se poate detaşa de informaţie, exprimând-o într-o manieră personală.
- Răspunde la întrebări „pe sărite”.
- Adresează întrebări „sâcâitoare” cadrului didactic sau vine cu propriile explicaţii (uneori scoase din context, asupra unor fenomene, rezolvă „altfel” unele probleme care nu presupun un algoritm).
- Rezolvă singur probleme de tip şcolar.
- Are alte preocupări în timpul activităților (desenează, citeşte, visează, se agită etc.), nu se face agreat de cadru didactic, întrucât îi perturbă activitatea şi-i consumă timpul cu întrebările sale.
- În activităţile didactice de grup problematizate, colegii fac front comun împotriva lui, căci vine cu soluţii „nepotrivite”.
În pauză:
- Vrea să ştie tot ce se petrece (e curios).
- Vine cu soluţii neobişnuite (este original).
- Plin de sine.
- Povesteşte „istorii” (este imaginativ, fantezist).
- Veşnic preocupat (activ).
- Îi place să organizeze jocuri (are iniţiativă, e dominator).
- Găseşte utilizări neobişnuite ale obiectelor.
- E în stare să se amuze de lucruri simple şi în moduri ingenioase (e „neserios” şi „copilăros”).
Oricând şi oriunde:
- Perseverent şi tenace, până la încăpăţânare, nu abandonează uşor.
- Are spirit de observaţie.
- „Nemulţumire creatoare” permanentă.
- Propune mereu ceva spre îmbunătăţire.
- Este curios, are tendinţă de informare.
- Are interese multiple (simultan sau succesiv) de tip „hobby”.
- Este ascendent, are tendinţe de a-i domina pe ceilalţi.
- Are un fond emoţional bogat, este sensibil, trăieşte intens.
- Are încredere în sine, se autoapreciază relativ corect.
- Nu-l derutează situaţiile neclare, tolerează ambiguitatea şi o valorifica.
- Nu se mulţumeşte cu prima formă a produsului activităţii, îl îmbunătăţeşte şi cizelează, este „rezistent la închidere”.
Elemente de creativitate în cadrul activităților noastre
Pentru educarea spiritului creativ în grădiniță, pornim de la necesitatea modificării modului de gândire și a stilului de lucru în grupă, îmbinând metodele și procedeele tradiționale cu cele moderne, astfel încât să accentuăm latura creativă a personalității preșcolarului, latură din ce în ce mai importantă în zilele noastre. Noul, necunoscutul, căutarea de idei prin metodele interactive conferă activităţii „mister didactic”, se constituie ca o „aventură a cunoaşterii” în care copilul e participant activ pentru că el întâlneşte probleme, situaţii complexe pentru mintea lui de copil, dar în grup, prin analize, dezbateri, descoperă răspunsurile la toate întrebările, rezolvă sarcini de învăţare, se simte responsabil şi mulţumit la finalul activităţii. Într-o abordare modernă, cadrul didactic se preocupă de crearea de ocazii de învăţare pentru copiii săi. În acest context, metodele pe care le va folosi sunt mijloacele prin care sunt configurate activităţile de învăţare ale acestora. Metodele interactive îl motivează pe copil, îi oferă o încărcătură afectivă deosebită.
Rețetă magică pentru creativitate, cu fulgi de autenticitate – O invitație la reCREAȚIE
Pentru că, deseori, ni se face dor de momentele petrecute împreună, în copilărie, am lansat părinților de la grădiniță o invitație la reCREAȚIE, la începutul anului școlar. Ne-am dorit un gând de început dulce și bun! Provocarea a fost acceptată numaidecât, iar gașca noastră s-a adunat cât ai zice „distracție”, în parcul din fața grădiniței, pentru a participa la un atelier de … copilării și copilărie. Am propus câteva jocuri, pe care cu siguranță le-a jucat toată lumea (doar suntem cu toți Absolvenți de Copilărie) și pe care părinții le-au coordonat de minune. Parteneri de joacă le-au fost cei mai minunați copii!
Așa cum de la început am anunțat, nu am făcut nimic special. Doar noi am fost speciali. Am socializat și am redescoperit bucuria în lucruri mărunte și în oameni mici. Am dansat ca și cum nimeni nu ne privea, ne-am amuzat de nimicuri hazlii și am adunat un coș de gânduri bune… pentru un nou început!