La începutul anului școlar 2024-2025, am elaborat proiectul sugestiv intitulat „The water we want”, pornind de la convingerea că una dintre strategiile privind creșterea interesului elevilor pentru disciplina chimie este și implicarea acestora în proiecte colaborative de tip eTwinning, în cadrul cărora toți elevii sunt co-autori, iar independența lor decizională primează.
Astfel, acest proiect a fost conceput ca o provocare pentru elevii din grupul țintă (elevi cu vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani) de a conștientiza importanța oricărei forme de patrimoniu a apei, atât natural cât și cultural, tangibil și intangibil și de a identifica împreună soluții pentru protejarea resurselor de apă.
Activitățile proiectului, s-au derulat în marea lor majoritate, în timpul programului școlar, iar membrii echipei de proiect (elevi si profesori proveniți din 3 tări: Grecia, România și Turcia), au contribuit activ în stabilirea planului de lucru și a responsabilităților.
Câteva dintre activitățile proiectului sunt: concursul în vederea stabilirii logo-ului proiectului (elevii au votat iar logo-ul care a obținut cele mai multe voturi a fost declarat câștigător), crearea unui calendar în care fiecare filă reprezintă o resursă importantă de apă din țările partenere însoțită de un mesaj legat de protejarea resurselor respective, crearea unui joc de puzzle în care imaginile constau din resursele de apă din cuprinsul calendarului, quizz-ul tematic cu întrebări create de elevi, o carte cu povești pe tema apei (fiecare echipă a avut sarcina de a continua povestea începută de echipa anterioară), compunerea imnului proiectului (elevii pe echipe au compus versurile- fiecare echipă câte o strofă- și apoi au realizat câte un videoclip interpretând cântecul pe o melodie aleasă împreună; puse împreună, a rezultat un singur material reprezentând imnul proiectului), o carte cu benzi desenate în care echipele mixte au ales pe rând, pentru fiecare capitol desenul de fundal, textul pentru un comportament greșit legat de protejarea și gestionarea resurselor de apă și respectiv un text asociat cu comportamentul corect etc. După cum se poate observa, un accent deosebit l-am pus pe desfășurarea unor activități colaborative în care elevii jucau rolul principal, iar profesorii îi sprijineau în funcție de nevoile și particularitățile lor.
În cadrul proiectului, tehnologia a fost utilizată în mod responsabil cu scopul realizării obiectivelor pedagogice ale proiectului. Astfel, ea a facilitat atât colaborarea/comunicarea între parteneri, cât și crearea de conținut. Totodată, integrarea instrumentelor TIC a oferit oportunități de a dezvolta atât abilități/competente digitale specifice vârstei elevilor, aceștia folosind în mod creativ instrumentele si aplicatiile web, iar varietatea acestora le-a permis să opteze pentru alegerea a unor intrumente alternative, pentru a obținer același produs final. Pe parcursul derularii activităților proiectului, în rândul elevilor s-a observat o creșterea a autonomiei în folosirea instrumentelor web respective.
Evaluarea proiectului s-a realizat pe tot parcursul derulării acestuia, iar ca instrumente de evaluare s-au folosit inclusiv chestionarele aplicate elevilor, părinților și profesorilor, a căror interpretare ne-au furnizat informații importante privind progresul proiectului.
În ceea ce privește diseminarea proiectului, aceasta s-a realizat atât în spațiul scolii (panoul proiectului), cât și în afara acestuia (în comunitate și în țară), prin intermediul revistei scolii, ziarului local, rețelelor sociale, blog-ul proiectului, reviste de specialitate etc.
În loc de încheiere, consider că activitățile desfășurate pe platforma eTwinning aduc beneficii tuturor actorilor implicați în derularea proiectului, iar progresul este vizibil la nivelul performanțelor școlare ale elevilor și respectiv în gradul de implicare al profesorilor în acest tip de acțiuni.