Metoda proiectelor este o strategie recent adoptată în procesul de predare- învăţare- evaluare, bazată pe necesităţile, interesele şi posibilităţile copiilor şi, ca orice noutate, este destul de anevoios acceptată, din cauza provocărilor puse în faţa cadrelor didactice, care conduc inevitabil la schimbarea opticii asupra realizării actului didactic.
În cadrul acestei metode, activitatea este centrată pe copil. Acum el nu mai este obiect ci subiect al educaţiei, este în centrul învăţării, este îndrumat să descopere singur ceea ce se află în jurul său.
Metoda proiectelor asigură o învăţare diferenţiată, bazată pe experienţă, individualizată, în cadrul căreia copilul experimentează lucruri noi, apoi îşi însuşeşte algoritmul învăţării. Copiii sunt permanent bombardaţi informaţional prin mass-media, iar cadrelor didactice le revine sarcina de a sintetiza, aranja şi corecta aceste informaţii în cadrul activităţilor din şcoală. Această metodă oferă posibilitatea de a respecta ritmul individual de dezvoltare al fiecărui copil, cadrul didactic stabilid obiectivele de învăţare, dar şi metodele specifice prin care va urmări realizarea acestora. Fiind pus în situaţia de a descoperi singur răspunsuri la întrebări şi în situaţiile – problemă, copilului i se dă ocazia să-şi consolideze astfel cunoştinţele dobândite prin experienţa proprie şi să-şi însuşească algoritmul de învăţare.
Iată un expemplu de proiect educaţional pe temă ecologică:
Denumirea proiectului: „Prietenii naturii”
Domeniul şi tipul de educaţie în care se încadrează: tehnico-ştiinţific, educaţie ecologică.
Tipul de proiect: regional
Context:
Puncte tari:
– Elevii preocupaţi de problemele mediului vor descoperi şi învăţa diferite aspecte legate de mediul înconjurător, de respectarea normelor pentru protejarea acestuia;
– Desfăşurarea de serbări la nivel de clasă/ şcoală;
– Va exista o învăţare prin colaborare între preşcolari şi şcolari.
Oportunităţi:
– Mediatizarea activităţii din şcoală;
– Disponibilitatea unor instituţii de a veni în sprijinul şcolii pentru colectarea maculaturii (SC Plastic Prod SRL).
Argument: Mediul în care trăim este foarte important pentru noi, nu numai la nivel local, ci şi global-la nivelul întregii lumi. Pentru noi problemele mediului, ale vieţii şi ale sănătăţii au o importanţă deosebită. Suntem conştienţi de ceea ce se întâmplă în natură, de răul pe care oamenii îl fac naturii şi este trist că suntem neputincioşi în faţa poluării, dar la fel de neputincioşi suntem şi în faţa nepăsării unora. Cu toate acestea trebuie să conştientizăm cu toţii că problemele mediului nu se vor rezolva de la sine ci contribuind cu toţii, deoarece calitatea vieţii nu e un dar divin, în mare parte este propria nostră “operă”.
Prin intermediul acestui proiect, ne-am propus să ecologizăm curtea şcolii noastre, să plantăm flori, să îngrijim copacii existenţi şi să păstrăm curăţenia din jurul nostru şi nu numai.
Descrierea proiectului
Scop: formarea unui comportament ecologic prin cunoaşterea şi înţelegerea mediului înconjurător, precum şi stimularea curiozităţii pentru investigaţia acestuia.
Obiective:
O1: promovarea educaţiei ecologice în şcoală prin diverse forme de instruire;
O2: conştientizarea interdependenţei dintre om şi natură (plante, animale, apă, sol etc.);
O3: dezvoltarea atitudinii de respect şi responsabilitate faţă de ocrotirea şi conservarea naturii;
O4: adoptarea iniţiativei individuale şi de grup, dezvoltarea creativităţii.
Grup ţintă:
– copiii preşcolari de la grupa mare
– elevii claselor I-IV
– cadre didactice
– părinţi
– bunici
DURATA: 11 luni.
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR
1. “Să trăim într-un mediu curat!”
– educarea elevilor şi a părinţilor în spiritul responsabilităţii faţă de mediu (vizionarea de imagini pe laptop);
– colectarea deşeurilor degradabile şi nedegradabile din curtea şcolii, precum şi a hârtiei (maculatură);
– întocmirea unei fişe cuprinzând activităţile desfăşurate în vacanţă în scopul protejării naturii;
– realizarea unor panouri cu mesaje ecologice de tipul: “Nu aruncaţi gunoaie!”; “Păstraţi curăţenia!”; “Protejaţi natura!”.
2. “Salvăm mediul colectând deşeuri”
– confecţionarea cutiilor de culori diferite pentru colectarea corespunzătoare a deşeurilor;
– stimularea activităţii educative prin plasarea în curtea şcolii a cutiilor confecţionate pentru colectarea diferitelor categorii de deşeuri;
– desfăşurarea unor activităţi recreative în mijlocul naturii (cântece şi jocuri pentru copii);
3. “Micii gospodari ”
– confecţionarea unor ornamente pentru brad, pentru clasă, folosind materiale reciclabile (globuri şi clopoţei din pet-uri, ghirlande din ziare şi reviste)
– Serbare de Crăciun – copiii vor purta costume realizate din materiale reciclabile.
4. “O floare în dar”
– Pregătirea solului pentru plantarea bulbilor şi văruirea pomilor din curtea şcolii;
– Confecţionarea stropitorilor din pet-uri;
– Plantarea bulbilor în grădina şcolii şi în pahare de iaurt colectate pe parcursul anului şcolar;
– Îngrijirea zilnică a florilor.
– Oferirea “ghivecelor” mamelor cu ocazia zilei de 8 Martie.
Metode şi tehnici de lucru: conversaţia, brainstorming-ul, observarea spontană şi dirijată, dezbaterea, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, învăţarea prin descoperire, problematizarea, experimentul, turul galeriei, ciorchinele.
Rezultate:
– Panouri cu lucrări realizate de elevi;
– Expoziţie cu lucrările realizate din materiale reciclabile;
– Ecusoane;
– Panouri cu îndemnuri ecologice;
– Participarea cu lucrările copiilor la concursuri şcolare;
– Afişe
– CD
– Portofoliul proiectului.
Resurse:
– financiare: autofinanţare (coordonatoarele proiectului), contribuţii din partea părinţilor, contravaloarea maculaturii reciclate;
– umane: elevii claselor I-IV, copiii de la grupa mare, 10 părinţi şi 4 cadre didactice.
– materiale: saci menajeri, mănuşi, coli xerox, polistiren, scoci, coala pentru împachetat, lipici, var, pensule, bulbi de flori, atlas botanic şi zoologic, carioci, culori, acuarele, dosare pentru portofolii.
Evaluare:
– chestionare;
– portofolii cu creaţii ale elevilor;
– fotografii realizate cu ocazia derulării activităţilor;
– desene sugestive reprezentând acţiuni de ecologizare a mediului şi realizarea de expoziţii cu aceste lucrări;
– creaţii literare despre natură;
În concluzie, se poate afirma că metoda proiectelor este o provocare atât pentru copil, cât şi pentru cadrul didactic, făcând actual scopul educaţiei şi al instrucţiei afirmat de F. Froebel (1887): “de a scoate din ce în ce mai multe informaţii de la individ, în loc de a introduce din ce în ce mai multe informaţii în mintea acestuia”.