Învățământul tehnic și tehnologic trebuie abordat într-o manieră perfect îmbinată între teorie și practică, astfel rezultatele învățării derivate din cunoștințe vor fi acumulate și apoi completate cu cele aptitudinale, peste care „educatorii” aștern atitudinile, acele competențe transversale care desăvârșesc viitorul absolvent. Măsura succesului acestui demers este determinată de foarte mulți factori. Lucrarea de față abordează doar îngustarea „prăpastiei” dintre predarea teoretică și abordarea practică.
Integrarea inteligenței artificiale în predarea biologiei
Una dintre cele mai importante inovații tehnologice ale secolului XXI este reprezentată de dezvoltarea inteligenței artificiale (AI), aceasta devenind din ce în ce mai prezentă inclusive în domeniul educațional. În prezent, inteligența artificială este definită ca abilitate a sistemelor informatice de a dezvolta sarcini complexe ce sunt atribuite în mod normal intelectului uman. Conceptul de inteligență artificială a fost formulat de Alan Turing, care a propus pentru prima data idea conform căreia o mașină ar putea simula inteligența umană.
Interferența lingvistică în învățarea limbii germane: dificultăți și perspective didactice în rândul vorbitorilor de română
Prezentul studiu investighează fenomenul interferenței lingvistice în procesul de achiziție a limbii germane ca limbă străină (DaF) de către elevi cu limba maternă română, cu aplicație directă la nivelurile A1–A2 ale Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi. Pornind de la o analiză contrastivă a structurilor gramaticale, sintactice, lexicale și pragmatice ale celor două limbi, cercetarea identifică tipologiile recurente de erori generate prin transfer negativ și explicitează mecanismele cognitive care le susțin. Valoarea aplicativă a studiului rezidă în propunerea unor strategii didactice adaptate, care valorifică analiza erorilor ca instrument formativ și contribuie la dezvoltarea competenței metalingvistice a elevilor. Rezultatele sunt relevante atât pentru practica predării limbii germane în context școlar românesc, cât și pentru formarea și autoformarea cadrelor didactice care lucrează cu cursanți din spațiul lingvistic romanic.
Agentul AI ca instrument de proiectare didactică: configurarea unui sistem inteligent pentru generarea activităților bazate pe problematizare, descoperire ghidată și investigația de grup
Integrarea inteligenței artificiale generative în practica didactică se află, în cele mai multe cazuri, într-un stadiu artizanal: profesorul formulează o cerere, evaluează rezultatul, reformulează — și reia procesul de la zero la următoarea activitate.
Articolul de față propune trecerea la un stadiu sistematic, prin configurarea unui agent persistent — un set de instrucțiuni permanente care codifică într-un singur document expertiza pedagogică a profesorului și o face reproductibilă. Contribuția este de natură teoretico-metodologică: prezintă arhitectura agentului și fundamentarea sa pedagogică.
Metode pentru dezvoltarea creativității elevilor din clasele primare
Creativitatea reprezintă una dintre competențele esențiale ale secolului XXI, fiind strâns legată de capacitatea elevilor de a găsi soluții originale, de a-și exprima ideile și emoțiile și de a privi realitatea din perspective diferite. În ciclul primar, când curiozitatea și imaginația sunt naturale și puternic manifestate, cadrul didactic are un rol fundamental în stimularea și valorificarea potențialului creativ al fiecărui copil. Dezvoltarea creativității nu este un proces spontan, ci unul care necesită metode didactice adecvate, activități variate și un climat educațional deschis, bazat pe încurajare și libertate de exprimare.
Educația în învățământul primar: fundamentul dezvoltării armonioase a copilului în era digitală
Învățământul primar reprezintă etapa esențială în formarea personalității copilului, fiind perioada în care se construiesc bazele cognitive, emoționale și sociale. În contextul actual, marcat de transformări tehnologice accelerate, școala trebuie să își adapteze metodele și strategiile pentru a răspunde nevoilor generațiilor digitale. Prezentul articol își propune să evidențieze rolul educației primare, precum și importanța integrării tehnologiei în procesul didactic.
Mobilitate Erasmus+ la Atena: Storytelling și învățarea prin joc – strategii eficiente pentru incluziune și învățare interdisciplinară
În perioada 24 februarie – 4 martie 2025, am participat la o mobilitate de formare profesională desfășurată în Atena, în cadrul cursului „Non-formal for Inclusion”. Această experiență a fost realizată prin proiectul cu numărul de referință 2024-1-RO01-KA122-SCH-000238484, intitulat „Construind comunitatea verde: incluziune, motivație și sustenabilitate în educație”, implementat de Școala Gimnazială „Dan Iordăchescu” Hlipiceni în perioada octombrie 2024 – martie 2026, sub egida programului Erasmus+. Mobilitatea a constituit un cadru valoros de învățare și reflecție profesională, în care metodele non-formale au fost explorate ca instrumente esențiale pentru susținerea incluziunii și a participării active a tuturor elevilor.
Strategii de cultivare a motivației de învățare la școlarul mic – între curiozitate și responsabilitate
Motivația de învățare reprezintă una dintre variabilele centrale ale succesului școlar, cu precădere în etapa școlarității mici, când se pun bazele raportului de durată al copilului cu cunoașterea și cu instituția școlară. Prezentul articol explorează mecanismele psihopedagogice care fundamentează formarea și menținerea motivației la elevii din clasele pregătitoare și primare (6–11 ani), cu accent pe tipologia motivațională specifică acestei etape de dezvoltare – motivația cognitivă, afiliativă și de prestigiu – și pe dinamica tranziției de la motivația extrinsecă la cea intrinsecă. Sunt analizați totodată factorii inhibitori ai motivației, atât cei de natură didactică, cât și cei de natură familială, și sunt propuse direcții concrete de intervenție pedagogică. Demersul vizează să ofere cadrelor didactice din ciclul primar un cadru de referință teoretic și practic pentru proiectarea unor medii de învățare care să susțină implicarea autentică și durabilă a elevilor.
Folosirea eficientă a resurselor educaționale deschise la grădiniță
În educația timpurie, utilizarea resurselor moderne este esențială pentru a capta atenția copiilor și pentru a facilita învățarea prin joc. RED-urile (Resurse Educaționale Deschise) reprezintă materiale didactice gratuite, accesibile online, precum fișe de lucru, jocuri interactive, imagini, povești digitale sau videoclipuri educative. Acestea pot fi adaptate ușor la nevoile copiilor de grădiniță și contribuie la crearea unor activități atractive și eficiente.
Competența argumentativă – între curriculum obligatoriu și disciplină opțională
În contextul societății contemporane, marcate de polarizare discursivă și proliferarea dezinformării, capacitatea de a formula și susține un punct de vedere într-o manieră argumentată și responsabilă reprezintă nu doar o competență utilă, ci și o condiție esențială a participării civice. În acest cadru, dezvoltarea competențelor argumentative în învățământul preuniversitar capătă o relevanță strategică.
