În astfel de vremuri tulburi, mintea nu trebuie să renunțe la speranță și la planurile de viitor.
Viața se susține pe visuri, pe ambiții, pe dorințe și pe pe viitor, nu numai pe trăirea clipei. Cu anxietate și frica vom sta încremeniți pe loc, de aceea este necesară o privire înspre ce va fi după epidemie și autoizolare.
Mă gândesc la scriitorul Camus și la cartea sa, „Ciuma”. Doctorul Rieux, personajul central al romanului lupta contra ciumei, boală fără leac, cu tot sufletul și energia. În fața unui deznodământ tragic, omul trebuie să aibă conștiința că a făcut tot posibilul, chiar dacă știe că nu are sorți de izbândă. Tocmai de aceea, învingem frustrările și momentele tensionate prin lectură. Editurile ”Polirom” și ”Humanitas”, site-urile cu carte creștină au publicat pe Facebook lista cu cărțile care pot fi citite în format PDF și pe care bibliotecarii le-au distribuit utilizatorilor.
Mai există posibilitatea lecturării cărților nou apărute în biblioteci și pe care mulți cititori le-au împrumutata înainte de a se autoizola.
Astfel, ” Fetița pe care am lăsat-o în urmă”, o carte document despre pogrom și război, scrisă de Roxanne Veletzos. Scriitoare americană, născută în România. „Brisbane„, a celebrului Evgheni Vodolazkin, o meditație asupra timpului, memoriei și iubirii. ”Încăperi ferecate” de Care Santos, roman istoric și de mistere, ”Petale de vânt” de V.C. Andrews, carte ecranizată, o carte a suferinței și iertării.
”Fetițele/Rude sărmane” de Ludmila Ulițkaia, o carte despre viața trăită cu intensitate., ”Dulcea poveste a tristului elefant” de Diana Adamek, o carte despre Transilvania secolului al XVI-lea, ținut aflat în schimbare. Televiziunile au venit în sprijinul candidaților la bacalaureat, transmițând ecranizări celebre – ”Moromeții”, în regia lui Stere Gulea, film care putea candida la Premiile Oscar, „Ultima noapte de dragoste”, în regia lui Sergiu Nicolaescu. Pentru cei care studiază literatură universală, au rulat filmele ”Anna Karenina” și „Madame Bovary”.
Iubitori ai cărților au fost și vor fi. În aceste momente, când nimeni nu știe cu siguranță ce va urma, ce va fi, noi, bibliotecarii, primim telefoane de la cititorii care vor să citească. Acești iubitori de lectură, de cuvinte, de idei, au nevoie de bibliotecă.
Încă o dată, am observat că biblioteca nu este un spațiu ostil. Spre deosebire de școală, care este obligatorie, biblioteca este percepută ca un spațiu al desfătării culturale. Și intelectuale. Mai mult ca oricând, statul în casă dezvoltă o intimitate care nu se poate împărți cu oricine. Numai așa se explică de ce este nevoie imperioasă de lectură. S-a observat că în singurătatea camerei, tabu-urile și constrângerile sociale se estompează. Este o perioadă când ni se spune ”stai în casă” și este timp bun pentru o lectură în profunzime, imposibilă în alte situații.
În concluzie, actul lecturii în timpul pandemiei este unul complex, condiționat atât de viața cotidiană, cât și de circumstanțe mai mult sau mai puțin accidentale.
Bibliotecar, Despina Gheorghiu
Liceul ”Mihail Sadoveanu”Borca-Neamț