EDICT

În lucrarea de față, ne propunem să prezentăm jocurilor didactice pe care le-am utilizata la clasa a VII-a, la disciplina Istorie, pentru domeniul de conținut „Primul Război Mondial”. Am optat să utilizez jocurile didactice integrate în activitatea de predare-învățare-evaluare, în vederea prevenirii monotoniei și plictiselii, dar mai ales din dorința de a aduce varietate și veselie.

„Joaca produce acele personalități libere, active, care încearcă și își asumă lucruri de care vom avea nevoie în viitor.”

Este o certitudine că prin latura lor distractivă, jocurile contribuie la dezvoltarea spiritului inventiv și creativ, al gândirii și imaginației, a interesului pentru lărgirea culturii, la cercetarea istorică.

Jocul didactic este o metodă de predare-învățare-evaluare bazată pe acțiune și simulare. Jocul este o activitate umană urmărită prin ea însăși, fără un scop material sau util vizibil, desfășurată după reguli benevol acceptate, activitate care generează emoții pozitive și satisface nevoia de plăcere și destindere a individului.

Jocul de rol este o modalitate plăcută de a fixa, consolida și a dobândi noi informații. Elevii au manifestat mereu interes pentru jocul de rol. Posibilitatea de a se „pune” în situația unui anumit personaj din lumea istorică este atractivă. Elevii utilizează informațiile din sursele istorice, le filtrează își dezvoltă gândirea critică și reflexivă. În același timp dobândesc și un limbaj de specialitate. Elevi asimilează informația, dezvolta abilitatea de a lucru cu sursa istorică și își dezvoltă și o atitudine autonomă și responsabilă. Prin realizarea sarcinii de lucru elevul demonstrează capacitate de analiză critică pentru luarea deciziilor pe baza de argumente și dovezi pertinente.

Am propus un joc de rol pe baza unei surse istorice. Elevii trebuie să-și imagineze că sunt o femeie din perioada Primului Război Mondial și să descrie cum decurge viața „pe frontul de acasă”.

Utilizând informațiile din sursele scrise și vizuale elevii au realizat sarcina de lucru. Au realizat descrie foarte rapid în care au subliniat importanța și rolul femeilor în timpul Primului Război Mondial. Au evidențiat devotamentul, spiritul de sacrificiu al acestora.

Am propus un joc de rol din perspectiva unui soldat care se află pe front. Elevii au realizat sub diferite forme: scrisoare, jurnal, relatare în timpul unei permisii. Prin valorificarea cunoștințelor dobândite anterior, au putut să se transpună în situația „de a fi un soldat pe front”. Cei mai mulți dintre elevii nu au prezentat familiei situația reală de pe front, pentru a nu-i întrista. Se trimiteau doar informații personale, pozitive.

Un alt joc de rol a fost de a fi un jurnalist și de a prezenta situația din spatele frontului. Elevii au realizat articole din perspectiva jocului de rol. Au trimis mesaje de îmbărbătare și încurajare pentru cei aflați pe front din partea familiei. Au prezent situația clară, precizând dificultățile cu care se confruntau civili.

Considerăm că metoda jocului de rolul a facilitat înțelegerea corectă și completă a situației „de pe front”, cât și a celei „de pe frontul de acasă”. Elevii au asimilat cunoștințe, au dezvoltat competențe și-au format atitudini.

Prin utilizarea jocurilor am dezvoltat la elevi imaginația, rapiditatea și profunzimea gândirii, a memoriei, spiritul de observație și mai multe trăsături intelectuale care vor contribui la însușirea corectă a noțiunilor.

Jocurile didactice integrate în lecțiile de istorie au adus varietate, veselie, au prevenit monotonia și plictiseala. Integrarea jocului ca metodă activ- participativă în predarea istoriei determină o mai mare eficiență a lecțiilor, reflectată în rezultatele elevilor.

Jocul didactic contribuie la îmbogățirea, fixarea, sistematizarea, aprofundarea și evaluarea cunoștințelor și deprinderilor elevilor.

Prin joc e antrenată toată clasa la asimilarea cunoștințelor prin forțe proprii, elevii participând activ și efectiv la procesul de învățare ca protagoniști și nu ca spectatori.

Prin joc elevii învață cu plăcere, cei timizi devin volubili, activi, mai curajoși, capătă încredere în capacitățile lor, învață să-și subordoneze interesele personale în fața intereselor grupului.

Bibliografie

• Căpiţă, Laura, Căpiţă, Carol – „Tendinţe în didactica istoriei”, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2005

• Cerghit, Ioan – „Metode de învăţământ”, Editura Poliorom, Iaşi, 2006

• Gombrich, H. Ernst – „Istoria lumii” Editura Pro Editură și tipografie, București, 2006

• Pânişoară, Ion-Ovidiu – „Comunicarea Eficientă”, Editura Polirom, Iaşi 2006

• Manea, Mihai, Palade, Eugen, Sasu, Nicoleta – „Predarea istoriei şi educaţiei pentru cetăţenie democratică: demersuri didactice inovative”, Editura Educaţia 2000+, Bucureşti, 2006

• Programa Şcolară pentru disciplina Istorie clasele a V-a – a VIII-a, Bucureşti,

• Țintea, Aurelia „Istorie, clasa a VII a – Auxiliar didactic”. Editura Revers , Craiova, 2022.