A fi profesor este o permanentă provocare. Însemnă nu numai lecția de la catedră, ci și experiențe didactice dincolo de conținuturile rigide ale unor programe școlare care uneori pot încorseta creativitatea sau pot aduce cu ele rutină. Soluția pentru a depăși capcana platitudinii poate fi participarea la proiecte.
Anul școlar 2025-2026 mi-a adus o cheie în deschiderea către „școala după școală” – proiectele eTwinning. Alături de Gaelle Lorrain (Franța) am pus bazele și am derulat Education Through Action / Educație prin acțiune.
Proiectul a țintit și a realizat identificarea, respectiv valorificarea metodelor alternative de învățare prin mijloace nonformale. Cu deschidere către nou, către cunoaștere în sens larg, 22 de profesori din 7 țări și culturi diferite și-au dat mâna în a trezi interesul celor 150 de elevi voluntari către o altfel de învățare. S-au format echipe mixte de lucru și s-au stabilit punți de comunicare inedite: joc, literatură,dans, teatru, cuvânt, culoare, muzică, dar și excursii în aer liber. Au fost vizate schimburi de bună practică, evidențiind popularizarea tradițiilor și a elementelor culturale specifice învățării în fiecare dintre țările participante: România, Franța, Turcia, Ucraina, Iordania, Serbia și Danemarca. S-au realizat adevărate poduri culturale între participanți, s-au propus și realizat modele de bună practică privind comunicarea nonformală, cu aplicație directă în viața cotidiană. Pentru elevi, activitățile au fost o adevărată bucurie, în fiecare etapă de participare și mai ales în realizarea materialului final – o carte virtuală multimedia internațională.
În calitate de co-fondator, am stabilit scop, obiective, etape, termene aferente proiectului. Prezența colegilor profesori a fost una colaborativă. S-a creat un grup de Whatsapp care a facilitat comunicarea și dincolo de întâlnirile propriu-zise online. Etapele, sarcinile de lucru și termenele au fost apoi ajustate colaborativ, în funcție de partenerii de proiect. Am avut grijă să se respecte obiectivele proiectului și să se respecte datele. Alături de profesorul fondator, rolul meu a fost de a supraveghea cele 17 grupuri de lucru internaționale formate din adolescenții voluntari. Sarcina profesorului a fost de îndrumare și control. Elevii au găsit răspuns la întrebări, la nevoie.
Creativi, dornici de fi actorii unei experiențe unice, elevii au răpuns pozitiv tuturor provocărilor și, dincolo de dialogurile legate de sarcinile de lucru, au rămas „în echipă” pe termen lung. Grupurile de lucru au fost întotdeauna mixte și au presupus un schimb real de experiență lingvistică, tehnologică și culturală. Mai întâi, s-a convenit asupra unui logo. De asemenea, în manieră ludică, punctând abilități, preferințe și idealuri, elevii și-au creat o pagină de prezentare. Apoi, în echipe mixte internaționale, au creat texte de tip poveste / fabulă, cărora le-au asociat imagini semnificatie. S-a lucrat în Digipad. Experiența creativ-artistică a continuat apoi cu modele de activități nonformale, utilizând cuvânt, muzică, dans, excursie, lectură, teatru, dar și experiențe indedite: gastronomice sau de tip excursie tematică. Totul a culminat cu prezentarea în limba engleză a „produselor” și apoi cu crearea cărții multimodale.
Trăim într-o epocă în care nu putem ține pasul cu evoluția didactică decât dacă ne aliniem la ceea ce tinerii numesc „smart time”. Tehnologia a facilitat comunicarea dintre participanții proiectului și realizarea materialelor propuse. Prin intermediul platformelor de socializare au fost create grupuri de lucru pentru profesori și pentru elevi. Tehnologia a ajutat mult la crearea materialelor colaborative, la crearea și apoi verificarea, corectarea și ajustarea lor lingvistică și estetică. Evident, tehnologia a facilitat realizarea produsului final – o carte virtuală multimedia internațională. Ne-am „jucat” constructiv cu Padlet, Digipad, Kahoot, Book-creator etc. Dar, dincolo de acestea, am legat prietenii durabile și promisiuni pentru întâlnirea în alte proiecte.
Rezultatele cuantificabile au fost dublate de îmbunătățirea nivelului de comunicare în limba engleză, conștientizarea și promovarea aspectelor culturale naționale în context internațional, îmbunătățirea competențelor de comunicare digitală, dezvoltarea spiritului de echipă, bazat pe toleranță și respect în grupuri de lucru internaționale și dezvoltatarea stimei de sine. Putem vorbi la sfârșit de proiect de elevi „smart” în sensul bun, nepeiorativ al cuvântului. Tinerii de aproximativ 16 ani au fost încurajați și sprijiniți să se exprime creativ, să recunoască și să respecte principiile toleranței între națiuni prin metode care le-au stârnit de fiecare dată interesul: brainstorming, conversație euristică, problematizare, joc de rol etc.
Nu trebuie uitat nici faptul că, deși activitățile propriu-zise ale proiectului au fost derulate extracurricular, sarcinile de lucru și produsele finale au fost în permanență corelate aspectelor curriculare aferente nivelului liceal, respectiv clasei căreia elevii apațin. Pentru elevii mei de clasa a X-a (profil real, Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, Galați), produsele finale, respctiv fabulele / povestirile create au făcut obiectul unor texte argumentative pe care elevii le-au creat apoi în cadrul orelor de limba română. Tot în cadrul acestor ore a fost accentuată legătura dintre viață-text și alte arte, capitol existent în programa de limba română de liceu: „literatura și alte arte”. Așadar, ca o „cutie chinezească”, proiectul ne-a permis să facem lecție în lecție, așezând temelii solide pentru dezvoltare / educație durabilă: competențe cognitive – ce trebuie să știe pe termen lung elevii: gândire critică, originalitate, creativitate; competențe socio-emoționale – colaborare, comunicare,respect, toleranță, stimă de sine; competențe comportamentale – spirit de echipă, valorificarea digitalizării în scop pozitiv.
În toată această aventură a unei altfel de învățări, profesorul a fost performer, pentru că a învățat pas cu pas alături de elevi. Și noi, adulții, am intrat în jocul colaborativ al învățării, îmbunătățindu-ne și noi, grație întâlnirilor de lucru sau / supervizării elevilor, competențele de comunicare în limba engleză, competențele digitale (IT), dar și cele de socializare. Marele plus al proiectului s-a dovedit deschiderea către ale culturi educaționale.
Dovada lucrului bine făcut nu a întârziat să apară. Proiectul al fost popularizat la nivel de fiecare școală, dar și dincolo de hotare. În 19 iunie 2026 proiectul a câștigat NUMOOK – premiului oficial acordat de Asociația „Lecture Jeunesse” împreună cu partenerii lor, în LAMENTIN MEDIATHEQUE – „premiul celui mai colaborativ numook” și de aici, grație parteneriatului cu eTwinnong, cartea noastră virtuală intenațională pășește în întreaga lume!
„Per aspera ad astra!”