Conceptele de „educație media” și ”competențe media” sunt vehiculate de mai mulți ani în sistemul educațional din România datorită unor inițiative care anticipau impactul și rolul crescând al mass-mediei în viața noastră, a tuturor. În spiritul interogațiilor socratice, începem prin a răspunde la întrebarea „Ce este educația media?”, cu o definiție.
În acest sens, putem apela la definiția dată de profesorul britanic David Buckingham, care se implică în educația media din școlile britanice, și nu numai, de mai bine de 20 de ani, și care spunea că „educația media este procesul de predare și învățare despre mass-media”.
Ca orice definiție, nici aceasta nu-i mulțumește pe toți și lasă deoparte nuanțe și caracteristici, care li se par relevante unora sau altora dintre cei interesați de domeniul mass-mediei și de formarea competențelor media, prin intermediul școlii. De aceea, un demers facil de clarificare a conținutului noțiunii de „educație media” și de eliminare a confuziilor poate veni prin analiza situațiilor practice din cadrul lecțiilor, când facem apel la documentare, fragmente de filme artistice, videoclipuri cu explicații și exemplificări, reclame, conținuturi educaționale filmate sau animate etc. Vom înțelege, dintr-un astfel de exercițiu de analiză, că educația media trebuie să se deosebească de educația prin sau cu media. De asemenea, scopul educației media nu este cel de a demoniza mass-media sau tehnologia tot mai prezente, în comunicarea socială și educațională, ci de a dezvolta competențe și abilități de analiză critică a conținuturilor media atât elevilor, cât și cadrelor didactice.
Totodată, recentul context pandemic a modificat accelerat reprezentarea și raportarea noastră, a tuturor actorilor din sistemul educațional, la tehnologiile informației și la mediul digital de educație. Această perspectivă pune în evidență și faptul că, educația media este un concept dinamic, legat de un context mediatic și de tehnologii informaționale în continuă evoluție.
Pentru cadrele didactice interesate de educația media și integrarea unor activități de învățare în legătură cu programa disciplinei predate, există demersuri, inițiative și proiecte care vizează acest domeniu al educației. Astfel, se poate menționa proiectul Școli pilot pentru educația media (2020-2023), prin care au fost selectate 100 de școli din țară. Cadrele didactice din aceste școli sunt formate cu sprijinul Centrului Independent pentru Jurnalism și, în urma formării, creează activități, proiecte de lecție, ce vizează, la diverse discipline, integrarea educației media.
Un alt proiect, pe care îl cunosc și la care am colaborat, este proiectul european „eMerge- eMedia Education about Representations of Gender”, la care participă patru țări (Belgia, România, Italia și Grecia). Oragnizația parteneră din partea României este Mediawise Society. În cadrul acestui proiect, a fost elaborat, prin colaborare cu profesori din țările partenere, un Ghid metodologic de educație și cultură media (mediawise.ro/wp-content/uploads/2022/01/Emerge-Kit-Methodologic_RO_final.pdf).
Folosind Ghidul eMerge, cadrele didactice pot introduce activități interactive de educație media la clasă, cu ajutorul cărora vor afla ce fac elevii online și cum se descurcă în diverse situații de socializare și informare. În același timp, li se oferă elevilor ocazia să-și dezvolte noi competențe media și digitale, să reflecteze la propriul consum mediatic, să învețe să ia decizii informate și să înțeleagă mai bine universul media în care își petrec mare parte din timp.
Ghidul conține șase activități de educație media, care introduc elevii în noțiuni de cultură media și cultură pop, reprezentare media și stereotip, gen și prejudecată. Elevii vor avea ocazia să analizeze cum și de ce își petrec mare parte din timpul lor online, cum își folosesc telefonul mobil, să înțeleagă tipurile de conținut media, pe care le accesează, să dezvolte abilități de analiză critică a conținuturilor pe care le întâlnesc în filme, jocuri online, media sociale și diverse alte produse și practici ale culturii pop.
Activitățile propuse încurajează dezbaterea și critica constructivă chiar și despre subiecte media controversate, argumentarea opiniilor, colaborarea între elevi, empatia și capacitatea de a asculta – abilități importante pe care toți utilizatorii online responsabili ar trebui să le aibă.