Învățământul tehnic și tehnologic trebuie abordat într-o manieră perfect îmbinată între teorie și practică, astfel rezultatele învățării derivate din cunoștințe vor fi acumulate și apoi completate cu cele aptitudinale, peste care „educatorii” aștern atitudinile, acele competențe transversale care desăvârșesc viitorul absolvent. Măsura succesului acestui demers este determinată de foarte mulți factori. Lucrarea de față abordează doar îngustarea „prăpastiei” dintre predarea teoretică și abordarea practică.
O tematică oarecare din programa disciplinelor de specialitate va crea un interes inițial în mintea elevului, dar dacă profesorul nu reușește să puncteze câteva aspecte esențiale, acest interes se va stinge. Elevul așteaptă să i se explice clar: de ce este importantă tema; la ce îi va fi lui de folos în cariera profesională ce și-o dorește; cum aplică în realitate ceea ce se discută în sala de clasă. Pe baza acestor clarificări și a unor activități educative interactive de tip teorie + laborator/ practică, drumul către însușirea rezultatelor învățării se netezește.
Un exemplu de abordare interactivă este descris în această lucrare și anume: studiul sistemelor fotovoltaice cu ajutorul Photovoltaic Geographical Information System (PVGIS) [1].
PVGIS este un set de trei instrumente software: PV performance; Solar radiation și Typical meteorological year, îmbinate sub aceeași interfață și dezvoltat de European Commission Joint Research Centre. PVGIS este gratuit, necesită doar accesarea paginii re.jrc.ec.europa.eu/pvg_tools/en/ dintr-un browser de internet, putând fi rulat pe orice dispozitiv (PC, telefon sau tabletă) și nesolicitând resurse hardware deosebite.
Interfața utilitarului este foarte simplă și intuitivă. Partea stângă permite selecția locației în care se evaluează potențialul fotovoltaic sau în care se instalează sistemul (Baia Mare, în exemplul de față). În zona mediană sunt ierarhizate instrumentele. S-a ales „Grid connected” pentru a ilustra producția de energie electrică generată de un sistem având puterea critică a modulelor fotovoltaice de 3 kW (valoarea a fost aleasă și pentru a se plia pe Ghidul de finanțare al Administrației Fondului pentru Mediu aferent Programul privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională, www.afm.ro/sisteme_fotovoltaice.php, [2]) și instalate la un unghi de 35o față de orizontală, respectiv orientare perfect sudică (azimut 0 – în PVGIS).
În pagina de vizualizare a rezultatelor se pot observa energiile electrice lunare generate de sistem, totalul anual, plus o serie de alți parametrii importanți.
Scenariile aplicabile sunt vaste, se pot modifica locația, puterea instalată, unghiul de înclinare al modulelor față de orizontală și azimutul.
De asemenea se pot analiza sisteme fotovoltaice conectate la rețea, izolate sau sisteme cu urmărire a poziției soarelui după una sau două axe.
Pentru fiecare elev se poate particulariza o aplicație care sa-i dezvolte interesul și latura tehnică, de exemplu să verifice pentru domiciliul personal, în funcție de locația, structura acoperișului și orientarea acestuia (pe care le identifică singur în baza indicațiilor profesorului, utilizând telefonul mobil cu aplicațiile specifice) puterea necesară a unui sistem fotovoltaic care să îi acopere consumul de energie electrică anual.
Ca o concluzie, avem instrumente care să apropie teoria de practică și să stimuleze interesul elevilor, de aceea diseminarea acestora este esențială în mediul educațional. Trăim într-o lume în care informația e la un click distanță, dar suntem mai departe de informația corectă și validată decât înainte de apariție internetului. Nu disponibilitatea e problema ci alegerea sursei este esențială. Arătând de unde, de ce, cum se selectează o sursă credibilă, profesorii contribuie major nu doar la educația tehnică ci și la cea civică, socială etc.
Bibliografie
[1] re.jrc.ec.europa.eu/pvg_tools/en/
[2] www.afm.ro/sisteme_fotovoltaice.php