Contabilitatea are un pronunţat caracter aplicativ, cu impact pozitiv şi imediat asupra personalităţii elevului, în demersul didactic este necesară complementaritatea dintre cele trei aspecte ale pedagogiei: pedagogia ascultării, pedagogia acțiunii, pedagogia interactivă.
- „Pedagogia ascultării” – discursivă, expozitivă susținută de metode tradiționale precum conversația euristică, exercițiul, demonstrația;
- „Pedagogia acțiunii” – experimentală, activă, sprijinită de metode activ participative precum: studiul de caz, problematizarea, proiectul, modelarea;
- „Pedagogia interactivă” – activizantă, bazată pe cercetare, acțiune și pe învățare prin cooperare care facilitează dobândirea de capacități și competențe ca finalitate a procesului educațional. Aceasta este sprijinită de metode constructiviste cum ar fi: cubul, ciorchinele, metoda pălăriilor gânditoare, diagrama Venn, turul galeriei.
Una dintre metodele des utilizate în cadrul orelor de contabilitate, mai ales în cazul celor de recapitulare, și cu o eficiență sporită și preferată de către elevi este metoda Cubul.
Cubul. Studiu de caz
Metoda cubului este o metodă de învățare prin cooperare ce presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme. Se recomandă, în general, parcurgerea următoarelor etape:
- Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.
- Anunţarea subiectului pus în discuţie.
- Împărţirea clasei în şase grupe, câte una pentru fiecare faţă a cubului. Există mai multe modalităţi de stabilire a celor şase grupuri. Modul de distribuire se poate face aleatoriu (fiecare grupă rostogoleşte cubul şi primeşte ca sarcină de lucru perspectiva înscrisă pe faţa de sus) sau poate fi decis de profesor, în funcţie de anumite criterii care vizează responsabilitatea individuală şi de grup, specializarea pe sarcini a membrilor echipelor şi oportunităţi de grup.
- Colaborarea şi redactarea materialului la nivelul fiecărui grup.
- Afişarea formei finale a materialelor astfel încât toţi elevii să poată vizualiza rezultatele.
Voi exemplifica metoda interactivă cubul pentru lecția recapitulativă ”Bilanțul – procedeu specific al metodei contabilității” la clasa a X-a, utilizarea acestei metode reușindu-se explorarea acestei teme din mai multe perspective ceea ce conferă o abordare complexă și integratoare a temei.
Vor fi parcurse următoarele etape:
- Prezentarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.
- Elevii vor fi împărțiți în 6 grupe stabilite în funcție de culoarea pe care o extrag din săculeț: echipa roșie, echipa albastră, echipa portocalie, echipa violet, echipa verde, echipa galbenă.
- Se împart echipelor sarcinile de lucru, fiecare examinând tema: Bilanțul – procedeu specific al metodei contabilității, din perspectiva cerinței de pe una din fețele cubului:
◦ Descrie: Prezentați importanța și funcțiile bilanțului contrabil, ca procedeu specific al metodei contabilității și document de sinteză;
◦ Compară: Stabiliți asemănările și deosebirile dintre cont și bilanț, folosind Diagrame Venn-Euler;
◦ Analizează: Analizați operațiile economico-financiare de mai jos și stabiliți tipul modificării bilanțiere, pornind de la egalitatea Activ = Pasiv
Se achită din contul de disponibil suma de 2000 lei reprezentând impozitul pe profit datorat de entitate.
Se majorează capitalul social al unității prin încorporarea primelor de emisiune în valoare de 700 lei;
Se acordă unui salariat un avans de trezorerie în valoare de 300 lei din casieria unității;
Se achiziționează mărfuri în valoare de 12000 lei pe credit comercial.
◦ Asociază: Care din următoarele operații economico-financiare determină o modificare bilanțieră la nivelul patrimoniului de tipul: A – X + X = P:
Cumpărare de materii prime de la furnizori pe credit comercial;
Consum de materii prime;
Vânzarea de produse finite către clienți pe credit comercial;
Plata ratei aferente unui credit bancar pe termen scurt;
◦ Aplică: Să se grupeze în activ și pasiv următoarele elemente, conform prezentării lor în bilanțul listă, apoi precizați totalul activului net contabil.
5311 ”Casa în lei 5.000
106 ”Rezerve” 15.000
212 ”Construcții” 135.000
1011 ”Capital subscris nevărsat” 350.000
401 ”Furnizori” 17.000
1012 ”Capital subscris vărsat” 160.000
121„Profit sau pierdere” 28.000
2111 ”Terenuri” 160.000
301 ”Materii prime” 15.000
104 ”Prime de capital” 15.000
5191 ”Credite bancare pe termen scurt” 25.000
5121 ”Conturi la bănci în lei” 95.000
303 ”Materiale de natura obiectelor de inventar” 18.000
345 ”Produse finite” 17.000
4111 ”Clienți” 28.000
2133 ”Mijloace de transport” 137.000
◦ Argumentează: Reflectați principiului dublei reprezentări prin intermediul bilanțului contabil;
Elevii rezolvă cerințele primite, scriind rezolvarea pe foi de flipchart.
- Se prezintă forma finală și celorlalte grupe, printr-un reprezentant ales. Fiecare echipă, delegând un reprezentant, va prezenta, în fața clasei, modul de rezolvare a sarcinilor.
- Se afişează forma finală pe tablă sau pe pereţii clasei. Aplicând metoda cubul am identificat următoarele oportunități:
- stimularea creativităţii elevilor;
- crearea unui mediu propice cooperării, care reprezintă o modalitate eficientă de a genera cunoștințe prin coordonarea unor activități comune în cadrul grupului;
- caracterul prin excelenţă activ al metodei, atâta vreme cât toţi elevii se pot angaja în rezolvarea cazului;
- cultivă spiritul de responsabilitate în grup şi capacitatea de iniţiativă;
- favorizează socializarea elevului şi capacitatea de colaborare.
Pentru a înlătura neajunsurile metodei profesorul trebuie să aibă în vedere că:
• unii elevi pot domina grupul;
• trebuie menținut un echilibru la nivel de grup, în privința rezolvării sarcinilor și implicării tuturor elevilor;
• antrenarea în activități și a elevilor emotivi.
• cuantificării cât mai corectă a contribuţiei fiecărui elev la rezolvarea sarcinii de lucru;
Utilizarea metodelor constructiviste urmărește dezvoltarea competențelor sociale, adică a felului în care elevul procedează pentru a fi performat și a obține succese profesionale. Competențele sociale inclug în structura lor cunoștințe (a ști ceva) dar se focalizează pe aspectele de ordin procedural (a ști cum), fapt care apropie evaluarea educațională de ceea ce solicită piața muncii. Acest deziderat corespunde paradigmei constructiviste, care urmărește ca elevul să învețe nu numai pentru a ști, ci, mai ales, pentru a face.
“Pedagogia modernă nu caută să impună niciun fel de reţetar rigid, dimpotrivă, consideră că fixitatea metodelor, conservatorismul educatorilor, rutina excesivă, indiferenţa etc. aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a învăţământului pe noi trepte; ea nu se opune în nici un fel iniţiativei şi originalităţii individuale sau colective de regândire şi reconsiderare în spirit creator a oricăror aspecte care privesc perfecţionarea şi modernizarea metodologiei învăţământului de toate gradele. În fond creaţia, în materie de metodologie, înseamnă o necontenită căutare, reînnoire şi îmbunătăţire a condiţiilor de muncă în instituţiile şcolare.” (Ioan Cerghit)
Bibliografie:
1. Burja Vasile, Burja Camelia, Voiculescu Florea, Voiculescu Elisabeta, Didactica științelor economice, Ghid metodologic cu caracter aplicativ, Editura Irecson, București, 2006
2. Cerghit Ioan, Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974
3. Cucoș Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iași 2002
4. Druță Maria Elena, Grunberg Cornelia, Didactica disciplinelor economice, Editura ASE, București, 2003
5. Jinga Ioan, Istrate Elena (coord.), Manual de pedagogie, Editura All, Bucureşti,
6. Miron Ionescu (coord.) Educația și dinamica ei, Editura Tribuna Învățământului, București, 1998
7. Stoicescu Daniela, Noveanu Gabriela, coord. Enache Roxana, Proiectarea și implementarea curriculumului centrat pe competențe, (suport de curs) program de formare, proiect POSDRU, Univ. din Craiova, DPPD, 2012
8. Voiculescu Elisabeta (coordonator), Voiculescu Florea și colectivul, Pedagogie și elemente de psihologie școlară, Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2007.