Excursia didactică – activitatea de teren la biologie

Cea mai mare parte a lecţiilor de biologie se desfăşoră în şcoală, în sala de clasă sau în laboratorul de biologie. În cadrul acestor lecţii în natura care se pot desfăşura sub forma unei excursii. Elevii realizează activităţi în care aplica în practică cunoştinţele, priceperile şi deprinderile dobândite în laborator (Iordache I. 1983)

Excursiile didactice se clasifică după mai multe criterii:
După scopul didactic, pot fi: introductive – înaintea studiului unei teme şi finale (recapitulative) – care se fac la încheierea unei unităţi de învăţare sau a unei discipline şcolare în vederea consolidării şi evaluării capacităţilor cognitive şi a realizării unor aplicaţii practice în natură,
După durată, pot fi: de scurte durata de 3 – 4 ore până la o zi, pentru cunoaşterea ecosistemelor locale şi, de 4-5 zile.
După locul unde se desfășoră, pot fi: în regiuni de câmpie, de deal, de munte, la Marea Neagră, în Delta Dunarii.
După problemele studiate în cadrul lor, pot fi botanice, zoologice, ecologice, hidrobiologice. (Iordache I. 1983)

Excursiile formează şi dezvoltă la elevi priceperea de a realiza observaţii în natură, interesul pentru munca de cercetare. În cadrul excursiilor se poate realiza verificarea şi evaluarea performantelor elevilor, aplicarea cunoştinţelor teoretice ale acestora, dezvoltarea capacităţilor intelectuale şi consolidarea deprinderilor motrice însuşite anterior în vederea dobândirii altor capacitate. (Iordache I. 1983).

În continuare, prezintăm rezultatele unei excursii didactice. Excursia a fost organizată cu elevii claselor V-VIII care învaţă în regim simultan, în zona din apropierea şcolii. Tema excursiei a fost „Analiza comparativă a ecosistemelor din localitate”. Perioada fixată pentru realizarea excursiei a fost în luna mai.

Durata excursiei a fost de aproximativ 6 ore. Tematica excursiei a cuprins:

  • Identificarea plantelor şi animalelor din localitate.
  • Observarea elementelor de biotop şi biocenoza din ecosisteme (ecosistemul unei ape curgătoare – pârâu, ecosistemul unei păduri de pin, ecosistemul unei păduri de fag, ecosistemul antropic al localităţii.
  • Clasificarea speciilor de animale, observate şi identificate, în nevertebrate şi vertebrate.
  • Stabilirea numărului de cuiburi de lăstuni de casa/rândunica pe fiecare locuinţă din sat

Rezultate obținute

Ecosistemul de pin
Pădurea de pin se caracterizează prin panta 36°, altitudine 675-765 m, expoziție sudică, iar în ceea ce privește biocenoza, este constituită din pin și anin alb, iar în stratul ierbos se regăsesc specii precum Luzula sp. și Calamagrostis sp. Pinul are un diametru mediu de 36 cm și o înălțime medie de 19 m, iar varsta este de 60 ani, iar aninul alb are diametru mediu de 26 cm și înălțimea de 15 m, iar varsta este de 75 ani. Pe baza observatiilor se constată prezența elagajului natural în cazul pinului acest proces fiind influențat în principal de factorul abiotic, lumina.

Ecosistemul de fag
Parcela forestiera de fag se caracterizează printr-o pantă de 36°, altitudine 700-835 m, expoziție nord – estică, iar în ceea ce privește biocenoza, este constituită din fag de vârste diferite, iar stratul ierbos prezintă Asperula sp si Dentharia sp. Fagul cu o varstă de 50 ani, are diametrul mediu de 22 cm și 18 m înălțime, iar cel de 140 ani are diametrul de 78 cm și 23 m înălțime, iar cel cu vârsta de 70 ani are 36 cm diametru și 18 m înălțime. Elemente floristice: Fagus sylvatica, Stellaria sp., Gallium sp.. Pe baza observațiilor elevilor s-au putut identifica elemente de faună, în special nevertebrate – artropode. Artropodele observate si ulterior identificate sunt: Tanyptera atrata, Julus sp..

Ecosistemul acvatic – pârâul
Acest ecosistem parcurge ecosisteme terestre de foioase.  Au fost prelevate probe de apă, din 3 puncte, astfel pentru fiecare punct de prelevare s-au observat caracteristicile de biotop și elementele de biocenoză din apropiere.
Au fost observate atât animale vertebrate cât și nevertebrate de o parte si de alta a cursului de apa. Animale nevertebrate: Morius sp – croitor cenusiu,  Helix sp.- melc,. Animale verterbrate: Coronella austriaca – șarpele de alun, Natrix natrix – șarpele de casă.

Ecosistemul antropic (asezarea umană – satul)
Analiza acestui ecosistem a vizat: identificarea numărului cuiburilor de lăstun de casă și rândunică, dentificarea numărului cuiburilor populate pentru speciile țintă, stabilirea numărului de cuiburi care sunt amplasate pe locuințe cu izolație termică/ fără izolație termică, locuințe folosite/parasite, identificarea coordonatelor geografice pentru fiecare locuință pe care sunt amplaste cuiburi de randunică și lăstun de casă, stabilirea numărului de cuiburi de lăstun de casă și randunică în adăposturile de animale (dacă este permisă intrarea în gospodării) și precizarea speciei de mamifer (oi, vaci, cai, porci) care trăiește în adăpost.

Concluziile excursiei

Ecosistemele din localitate se clasifică după biotop în ecosisteme terestre și ecosisteme acvatice.

Ecosistemele terestre prezente sunt clasificate în ecosisteme naturale – pădurile, și ecosisteme antropice – așezarea umană – satul.

Dintre ecosistemele naturale terestre naturale – au fost alese pentru cercetare 2 parcele forestiere, una cu specia dominantă – fagul, iar în cealaltă pinul şi aninul ca specii care determină compoziția floristică. Astfel elevii au putut analiza în paralel 2 ecosisteme de pădure, care deși par asemănătoare au putut observa și identifică diferite caracteristici de biotop și biocenoza. În ceea ce privește factorul abiotic lumină, au observat că în pădurea de pin, apar fenomenul numit elagaj natural – fenomen natural de cădere a ramurilor din partea de jos a coroanei unui arbore spre deosebire de pădurea de foioase unde acesta lipsește; totodată au constatat absența speciilor de plante ierboase în stratificarea pe verticală a parcelei de pin, și prezența unei pături ierboase în pădurea de fag, ca urmare a faptului că frunzele arborilor se vor dezvolta după apariţia plantelor prevernale.

În ceea ce priveşte fauna și flora celor 2 ecosisteme s-a stabilit o diversitate mai mare a speciilor în parcela de fag.

Pentru ecosistemul antropic – satul – s-au fotografiat specii întâlnite și s-au inventariat numărul cuiburilor de lăstuni de casă şi rândunici.

Raportându-ne la ecosistemul acvatic, care este un pârâu ce se varsă în râul principal, s-au observat elementele de biotop precum substratul, viteza de curgere a apei, temperatura, iar pentru a identifica parametrii chimici s-au prelevat probe de apă.

Bibliografie
1. Ciurchea, M., Ciolac-Russu, A., Iordache, I., (1983). Metodica predării ştiinţelor biologice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

 

prof. Maria Ramona Răduțiu

Liceul Teoretic Gheorghe Lazăr, Avrig (Sibiu) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/ramona.radutiu

Articole asemănătoare