Drogurile – o realitate ucigătoare (Studiu)

Eșantionul nostru a fost format din 70 de subiecți. Din aceștia, 55 reprezintă elevi de liceu cu vârste între 16-18 ani. Pentru o mai bună relevanță a acestui studiu am considerat că trebuie să avem participarea unor persoane direct afectate de problema drogurilor.

Am apelat la distribuirea indirectă a unor chestionare în “Centrul Pilot Toxicomani” din Spitalul Clinic de Psihiatrie “Prof. Dr. Al. Obregia”, care au fost completate de 15 elevi internați pentru dezintoxicare. Aceasta a fost partea dificilă a studiului din cauza regulilor foarte stricte ale Centrului, accesul fiind interzis persoanelor străine, pentru o mai bună protecție a pacienților.

În cazul instructajului, subiecții au fost atenționați că întrebările cu variantele de răspuns “DA”, “NU”, “NU STIU” necesită alegerea unei singure variante, celelalte având opțiuni multiple.

Metoda folosită este cea a chestionarului. Li s-a explicat că liberă lor exprimare în cadrul testului poate avea o relevanță în a demonstra că vârsta lor este un principal factor în problema consumulului de droguri (rolul lor fiind unul foarte important). În cazul subiecților internați, aceștia au găsit în chestionar un set de informații și instrucțiuni cu privire la testul ce-l vor completa, la care am adăugat și regretul pentru ceea ce li se întâmplă asigurându-i de susținerea, cel puțin pe plan moral, din partea  celor preocupați de această problemă.

Formularul utilizat este adaptat după modelul chestionarelor elaborate găsite în PSIHOTESTE, vol. II, „Cunoașterea de șine și a celorlalți”, coord. Adina Chelcea, Ed. Știință și Tehnică, București, 1997.

De asemenea în cazul celor 55 de subiecți a fost utilizată și metodă convorbirii. În afară informațiilor referitoare la trăirile prezente sau anterioare  prezentului, prin convorbire am urmărit și clarificarea sensului unor reacții ale acestora, manifestate cu prilejul aplicării metodei anchetei psihologice.

Model experimental:

Variabile independente:

  • Apartenența individului la societate
  • Cunoștințele subiecților despre problema drogurilor
  • Disponibilitatea subiecților de a înțelege/combate consumul de droguri

Variabila dependentă:

  • Adolescența ca principal factor de vulnerabilitate în problema consumului de droguri

Variabile intermediare:

  • Consumator/ neconsumator

După stabilirea variabilelor independente și asigurarea controlului acestora, preocuparea noastră principală este validitatea internă a experimentului, respectiv măsura în care putem trage concluzii valide în legătură cu relațiile dintre variabilele independente și cea dependența. Validitatea internă este de o importantă majoră în toate experimentele, întrucât ne permite să deducem relațiile cauzale. Ne asigurăm așadar că numai schimbarea variabilelor independente cauzează schimbări în variabila dependența.

Procedura:

Studiul își propune să dezbată problema drogurilor din perspectivă categoriei de vârstă, pe care o reprezintă adolescența.Se mai urmărește nivelul informațional pe care îl are adolescentul despre această problemă. Fiind realizat din două perspective, al potențialului consumator și al consumatorului, studiul urmărește și efectul pe care l-a avut consumul asupra acelor subiecți.

Corespondența ipotezelor în construcția interogaților s-a făcut deci astfel:

 Prima ipoteză  “Setul de valori, imediat apropiat individului joacă un rol hotărâtor în prevenirea consumului de droguri sau invers (în începerea lui).”
Luăm în calcul variantele “probleme personale” și “probleme de familie” pentru a verifica ipoteza noastră.

 A doua ipoteză “Dacă subiectul este deja în contact cu un “grup” consumator de droguri este și el predispus consumului.”

 A treia ipoteză “Dacă individul crede că este bine informat cu privire la problemă, acesta tinde să nu-i acorde importantă.”

 A patra ipoteză “Ajuns în pragul dependenței (și sub efectul sevrajului) subiectul recurge la activități infractionare (apel la delicvență juvenilă) pentru a dobândi doza”.

 A cincea ipoteză “Varsta și caracteristicile ei îi conferă adolescentului vulnerabilitate în cazul consumului.”

Rezultate și interpretări

Prima ipoteză. Întrebările:
Care credeți că sunt factorii ce va pot feri de această problemă a drogurilor?
Care au fost/ credeți că ar fi motivele care v-ar conduce la consumul de droguri ?

Premisa corespondenței celor două întrebări, este aceea că mediul imediat apropiat subiectului poate avea un rol în prevenirea fenomenului sau start-ul acestuia. Doar 17 subiecți acceptând premisa că familia reprezintă un “scut” împotriva consumului de droguri, infirmă. Doar 12 găsesc “scoala” ca fiind o motivație destul de serioasă în a nu-l lasă pradă drogurilor. 41 subiecți găsesc “autocontrolul” principala sursă de apărare.

Aceeași concluzie, cea de infirmare a premisei, și după rezultatele de la a 2-a întrebare. Aici trebuie ținut cont mai ales de părerea celor afectați de această problemă, având gravitatea experienței. În plus de cei 15 pacienți au mai fost încă trei încercuiri ale verbului “au fost”, deci încă 3 subiecți ce au încercat drogul.

Analizând amândouă rezultatele, premisa ne este definitiv infirmată, dar putem să concluzionăm ceva foarte interesant. Și la aceste rezultate este relevant că, personalitatea și identitatea individului joacă un rol mult mai important decât celelalte. În cazul de față 3 consumatori au acuzat consumul ca fiind provenit din “Probleme Personale”, iar 17 dintre cei neconsumatori găsesc “Problemele Personale” îndejuns de importante încât să-i afecteze acțiunile. Se poate vorbi deci și aici de caracterul non-conformist al adolescenților.

Din punctul meu de vedere același caracter non-conformist este și acela care infirmă și ce-a de-a doua ipoteză, ce-i drept nu în totalitate. Astfel că cei care au trăit experiența consumului acuza influența grupului.

Cea de-a treia ipoteză “Daca individul crede că este de bine informat cu privire la problema drogurilor, acesta tinde să nu-i mai acorde importanță” se probează cu trimitere la mai multe întrebări și cu corelare între acestea.
Ipoteza că “Ajuns în pragul dependenței (și sub efectul sevrajului) subiectul recurge la activități infractionare (apel la delicvență juvenilă) pentru a dobândi doză.” este aproape unanim confirmată.

Concluzii

Cercetarea noastră ne-a dus la concluzia că un consumator de droguri are următoarele caracteristici:

  • somnolență, apatie, lipsa apetitului;
  • lipsa concentrării, scăderea inteligenței;
  • pierderi de memorie;
  • halucinații, delir;
  • lipsa interesului pentru scoală, prieteni, familie;
  • apariția unor prieteni noi;
  • irascibilitatea, agresivitate;
  • miros specific;
  • inhibarea sau, dimpotrivă, stimularea dorințelor sexuale;
  • lipsă de coordonare motorie;
  • accese de tușe, strănut;
  • urme de înțepături pe corp;
  • prezența unor substanțe sau obiecte: capsule, tablete, prafuri, fiole, seringi etc.

De aceea iată câteva sfaturi găsite de noi pentru a ne feri de droguri:

  • ai grijă când îți faci prieteni;
  • învață să spui “NU” dacă vei să dovedești că ești “tare” fă-o susținându-ți punctul de vedere;
  • vorbește-le prietenilor despre adevăratele efecte ale consumului de droguri și fii sigur că le-ai dat de gândit, chiar dacă pe moment nu vor recunoaște;
  • gândește-te de două ori înainte să accepți diferite propuneri;
  • “bărbătia” nu stă în cantitatea de alcool consumată sau în varietatea de droguri încercate;
  • poți avea și alte păreri decât restul grupului, fără teamă că vei fi izolat. Încearcă să judeci cu capul tău, nu te lua doar după opinia grupului;
  • părintii ar trebui anunțați imediat ce vi s-a propus să consumați droguri sau ați fost martorul unor asemenea acte; în astfel de situații, ajutorul poliției poate fi salvator.

În final, putem spune că ținerii care depind de mijloace exogene pentru a obține senzația de împlinire și pentru a scăpa de dificultăți merită atenția și tot sprijinul nostru. O viată dependentă de drog nu poate fi decât un mod de trai jalnic, demn de compătimit, de aceea este important să fim întotdeauna atenți pentru ca cei de lângă noi să nu fie nevoiți să apeleze la droguri; să considere că orice problemă în viată este în fond o oportunitate de a demonstra lumii și lor înșiși că au puterea de a nu se lăsa doborâți de pericolele care pândesc la fiecare colț de stradă și că pot spune cu mândrie:
„VIATA E PREA FRUMOASĂ PENTRU A FI TRANSFORMATĂ ÎN COȘMAR CONSUMÂND DROGURI.”

Articole asemănătoare