În studiul Mintea disciplinată, Howard Gardner analizează problema educației în lumea contemporană, tehnicizată și în continuă schimbare. Pornind de la cunoștințe de psihologie și de neurologie, el analizează sistemele educaționale ale lumii și propune un model de educație „pentru toate ființele umane”.
Autorul subliniază necesitatea existenței a trei concepte în educație: cel de adevăr, frumos și bine: „Mai degrabă susțin necesitatea ca «o educație pentru toate ființele umane» să exploreze în profunzime un set de realizări umane esențiale, sintetizate în venerabila sintagmă: «adevăr, frumos, bine».” (Howard Gardner, 2011, p 19). Din punctul lui de vedere, educația nu se poate fi concepută în afara motivației, emoțiilor, practicii, a valorilor morale și sociale. Lipsa acestora poate forma indivizi care intră în conflict cu noțiunile de umanitate.
Având în vedere schimbările lumii contemporane, Gardner evidențiază faptul că învățarea pe tot parcursul vieții este o necesitate, iar tinerilor trebuie să li se dezvolte dragostea de a învăța.
Prezentând perspective diferite asupra minții și asupra creierului, Gardner opune behaviorismului, adepții căruia consideră că aproape orice este posibil, iar educatorii trebuie să obțină nivele înalte de performanță pentru toți tinerii, perspectiva celor care administrează testele de inteligență și susțin că posibilitățile și limitele unui individ sunt, în mare măsură, date de natură. Această din urmă direcție este continuată de Gardner, care observă că că ființele umane posedă cel puțin opt forme de inteligență, care pot fi identificate după reprezentarea creierului în părți specifice. Fiecare dintre inteligențe are propria sa formă de reprezentare mentală. Configurația acestor inteligențe se poate schimba în timp, ca răspuns la experiențele personale și la sensul pe care îl asociem cu ele. (Howard Gardner, 2011, p 78). Autorul nu omite însă rolul personalității și al temperamentului în viața individului. Definind noțiunea de inteligență, în Perspective ale minții. Teoria inteligențelor multiple, Howard Gardner notează: „O inteligență este abilitatea de a rezolva probleme sau de a crea produse care sunt apreciate în cadrul unuia sau mai multor contexte culturale.” (Howard Gardner, 2022, p 48). Autorul subliniază dimensiunea etică a inteligenței. El își arată preocuparea atât față de modul în care ființa umană își dezvoltă la maximum potențialul intelectual, cât și față de folosirea în scop benefic a acestor inteligențe. În Perspective ale minții. Teoria inteligențelor multiple, cercetătorul prezintă cele opt tipuri de inteligență: inteligența lingvistică, muzicală, logico-matematică, spațială, naturalistă, fizico-chinestezică, inteligența intrapersonală și cea interpersonală.
Inteligența intrapersonală presupune capacitatea de a identifica și înțelege propriile emoții, sentimente și motivații. Ea este bine dezvoltată la romancieri, care realizează analize introspective ale universului afectiv, la terapeuți și pacienți capabili să își înțeleagă profund viața interioară, precum și la persoanele înțelepte, care își valorifică experiențele personale pentru a-i îndruma pe ceilalți.
Inteligența interpersonală reprezintă capacitatea de a înțelege intențiile, emoțiile și motivațiile celorlalți și de a relaționa eficient cu aceștia. Ea presupune empatie, cooperare și abilitatea de a interpreta comportamentele umane, inclusiv pe cele care exprimă intenții ascunse. În perioada copilăriei mijlocii și la începutul adolescenței, sensibilitatea socială se dezvoltă considerabil, iar copiii devin tot mai conștienți de propriile competențe și limite. Ei investesc în relațiile de prietenie și depun eforturi pentru a le menține, resimțind puternic lipsa unor legături sociale autentice. În adolescență, tinerii caută prieteni care îi apreciază pentru ideile, cunoștințele și sensibilitatea lor, mai degrabă decât pentru forța fizică sau pentru bunurile materiale.
Activitățile extracurriculare desfășurate în cadrul Cercului de creație literară oferă numeroase oportunități pentru dezvoltarea inteligenței intrapersonale și interpersonale. Întâlnirile cu scriitori, participarea la lansări de carte și implicarea în ateliere de creație reprezintă contexte autentice de învățare, care determină lărgirea orizontului cultural al elevilor, înțelegerea mecanismelor creației literare și la dezvoltarea relațiilor interumane.
O astfel de activitate a fost participarea la o lansare de carte, „Eu, tu și relațiile noastre”, prilej care a facilitat întâlnirea elevilor cu practicianul Dana Russu și medicul Carla Fabian. Activitatea a fost organizată cu scopul de a promova lectura și autocunoașterea în rândul adolescenților, încurajându-i să reflecteze asupra modului în care comunică și asupra efectelor pe care comportamentul și atitudinea lor le au asupra celor din jur. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul Librăriei Humanitas din Ploiești și a inclus un workshop interactiv, în cadrul căruia participanții au analizat relațiile interpersonale, au identificat tiparele de comunicare și au învățat să distingă între persoană și comportamentul acesteia. Activitatea a favorizat dezvoltarea empatiei, a capacității de reflecție și a unei mai bune înțelegeri a relațiilor interumane.
O altă activitate apreciată de adolescenți, datorită caracterului său interactiv și original, a fost întâlnirea cu scriitoarea Doina Ruști, organizată cu prilejul lansării volumului „Nas de bulgar”, la Filarmonica „Paul Constantinescu” din Ploiești. Evenimentul s-a desfășurat într-un cadru cultural deosebit, în care literatura s-a împletit armonios cu muzica, oferind participanților o experiență artistică complexă. Lansarea s-a remarcat prin caracterul său dinamic, bazat pe improvizație, dialog și construirea de povești împreună cu invitații – Mihai Morar, Iulia Dragomir, conf. univ. dr. Marius Nica, jurnalista Lidia Novac și actorul George Frâncu –, precum și cu publicul prezent. Participarea activă a elevilor i-a încurajat să își exprime ideile, să comunice liber și să descopere valoarea dialogului și a creativității. Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de autografe, care le-a oferit participanților posibilitatea de a păstra o amintire personală a întâlnirii cu scriitoarea. Mesajul transmis de Doina Ruști – „A iubi înseamnă a afla cine ești.” – a constituit un îndemn la introspecție și autocunoaștere, consolidând dimensiunea intrapersonală a experienței.
Un alt atelier deosebit de valoros a fost cel susținut de Constantin Vică, intitulat „Viitorul are nevoie de mintea ta – AI, libertate și gândire critică”. Workshopul, organizat la Teatrul Nației, a avut ca temă inteligența artificială, libertatea și dezvoltarea gândirii critice. În cadrul acestuia, elevii au participat la dezbateri interactive privind rolul tehnologiei în viața de zi cu zi și impactul acesteia asupra deciziilor și relațiilor umane. Constantin Vică, conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București, a prezentat exemple concrete referitoare la utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale și la provocările etice generate de aceasta. Participanții au fost încurajați să își exprime argumentat opiniile, să analizeze critic informațiile din mediul online și să reflecteze asupra responsabilității pe care o implică utilizarea noilor tehnologii.
Cele trei activități au reprezentat experiențe educaționale autentice, oferindu-le adolescenților oportunitatea de a întâlni personalități din domenii diferite și de a reflecta asupra unor teme esențiale, precum autocunoașterea, relațiile interumane, literatura, creativitatea și provocările generate de inteligența artificială. Prin dialog, reflecție și participare activă, elevii și-au dezvoltat empatia, capacitatea de comunicare, gândirea critică și încrederea în propriile idei.
Prin urmare, activitățile extracurriculare desfășurate în cadrul Cercului de creație literară constituie un cadru educațional valoros pentru dezvoltarea inteligenței intrapersonale și interpersonale. Acestea contribuie la formarea unor tineri capabili să se cunoască pe ei înșiși, să comunice eficient, să colaboreze și să construiască relații sănătoase, pregătindu-i pentru integrarea într-o societate aflată într-o continuă schimbare.
Bibliografie
1. Gardner, Howard (2011), Mintea disciplinată. Educația pe care o merită orice copil, dincolo de informații și teste standardizate: Editura Sigma, ediția a III-a,
2. Gardner, Howard, (2022): Perspective ale minții. Teoria inteligențelor multiple, Curtea Veche, București.