Gândirea creativă înseamnă identificarea într-un context, al unei probleme a mai multor alternative şi alegerea celei mai bune. Mintea creativă nu caută răspunsul corect, ci caută cel mai bun răspuns pe care-l poate obţine. Atunci când nimic nu este greşit, când nu există răspunsul corect, se reliefează mai multe posibilități. Gândirea prin intermediul jocului deblochează diferite oportunități.
Dacă ai un puternic „pentru ce…?”, vei şti „cum…!” (“If you have a good What for, you will know the How!”)
Creativitatea are douăsprezece principii de bază care sunt cunoscute şi respectate de către profesorul modern:
1. Credința că potențialul creativ este în interiorul tuturor și se poate găsi oriunde.
2. Creativitatea poate schimba lucrurile și le poate îmbunătăți;
3. Greșelile sunt pentru a fi celebrate, a învăța din ele și a le folosi;
4. Creativitatea poate fi un răspuns natural la durere, suferința sau plictiseală;
5. O atitudine pozitivă față de evenimentele surprinzătoare, neașteptate;
6. O deschidere spre noi idei și experiențe când ele apar,
7. Asumare inteligentă a riscurilor;
8. A nu judeca (pe mine și pe ceilalți);
9. Abilitatea de a căuta, în mod activ, idei și experiențe noi;
10 A vedea lucruri familiare în moduri noi și diferite;
11 A utiliza atât analitic cat și holistic gândirea;
12 A gândi sau a face lucruri care nu au fost gândite, sau făcute înainte.
Creativitatea este constituită din șase elemente definitorii, numite capacități. Acestea sunt:
- Fluența – numărul total de răspunsuri interpretabile, semnificative și relevante la stimuli;
- Originalitatea – răspunsuri care sunt neașteptate, neobișnuite, unice sau statistic rare;
- Flexibilitatea – varietatea categoriilor de răspunsuri relevante la problema dată;
- Conectivitatea;
- Imaginația – procesul psihic prin care, pe baza combinării şi transformării experiențelor, se obțin anumite reacții, fenomene psihice noi pe plan cognitiv, afectiv sau motor.
- Abstractizarea – desprinderea și generalizarea însușirilor esențiale și comune ale unui grup de obiecte sau de fenomene, în vederea formării noțiunilor, a categoriilor logice și a descoperirii legilor generale ale existenței și dezvoltării fenomenelor.
Cum putem stimula aceste capacități?
– Expresie/ exprimare liberă versus presiune, este o abilitate care vine din interior, se manifestă prin ascultarea vocii interioare, este un exerciţiu individual eficient, eliberator! Scopul său este eliberarea de „robie”, de scheme si stereotipuri care inhibă creativitatea. „Rămâi conectat cu ce e mai bun din tine!” – “¡Conecta con lo mejor de ti!”
– Simţul umorului – atitudinea pozitivă, glumele, râsul, zâmbetele, bucuria, sunt factorii cheie care activează şi întreţin creativitatea şi atenţia.
– Factorul surpriză, să ne lăsăm surprinşi! – adesea, o persoană creativă ne surprinde cu „ceva” fără logică, inventat, referitor la aceleaşi evenimente. Mulţi comedianţi şi umorişti, ca Chaplin, sunt adevăraţi reprezentanţi ai acestui indicator al creativităţii. Ce ne surprinde pe noi… ne trezim in fiecare zi a vietii! (Pacea, 2004).
Tipuri ale gândirii creative
1. Reîncadrare. Sub control conştient. Natura esenţială a persoanei, obiectului sau evenimentului nu s-a schimbat, doar percepţia ta asupra lor. Când înlocuieşti un cadru vechi cu un cadru nou, lucrurile se văd foarte diferit. Se schimbă felul în care ne simţim, care, la rândul său, ne schimbă capacitatea de acțiune.
2. Harta minţii (Mind Mapping) – instrument de vizualizare a problemelor, utilizat în mod asociativ, mai degrabă, decât gândind rațional. Vizează ambele: cuvintele şi aspectul vizual, a fost stabilit că harta minţii “angajează” (lucrează) ambele emisfere ale creierului, conducând la un stil mai holistic şi imaginativ al gândirii.
3. Interiorizarea/ Intuiţia – Proverbialul ,,A-ha!” sau ,,Evrika!”
Îşi face simţită prezenţa atunci când se lucrează din greu la rezolvarea unei probleme şi apar blocaje. Se manifestă ca o “lumină”, “un bliţ din interior” care aduce rezolvarea problemei. Mintea “rătăceşte” spre înţelegere, astfel avem şanse mai mari de a avea o imagine de ansamblu, atunci când ne simţim fericiţi, decât atunci când ne simţim nerăbdători. Conştiinţa de sine este cheia care “descuie” înţelegerea. Este important să recunoaştem faţă de noi atunci când suntem “blocaţi” şi nu putem identifica soluţia unei probleme; în loc de a forţa rezolvarea problemei, prin munca mai grea, mai bine “încetinim”, în mod deliberat, ne limpezim mintea și lăsăm gândurile să rătăcească.
4. Flow-ul creativ – este o stare în care totul pare să se aşeze la loc și, indiferent ce lucrezi – idei, cuvinte, note, culori sau orice altceva – este plin de inspiraţie, începe să curgă cu ușurință și în mod natural.
Caracteristici ale stării de flow creativ:
• Distragerea este exclusă! Când NU suntem distraşi de griji sau alte priorităţi care intră în conflict, suntem liberi să devenim în totalitate absorbiţi de sarcina pe care vrem să o îndeplinim.
• Nu trebuie să existe teama de eşec! Focalizarea atenţie într-o singură direcţie înseamnă că nu judecăm, simultan, acţiunile noastre, sau ne facem griji în legătură cu ce merge prost.
• Conştiinţa de sine dispare! Când eşti în întregime absorbit de activitatea în sine, nu te mai preocupă imaginea de sine, sau cum apari în faţa celorlalţi. Pe durata flow-ului, ne putem identifica cu ceva din afară, mai mare decât propria noastră persoană, cum ar fi pictura pe care o pictăm, echipa în care jucăm…
• Percepţia asupra timpului este distorsionată! Câteva ore pot zbura, în timp ce noi le percepem ca şi când ar fi trecut câteva minute, sau unele momente pot dura ca şi când ar fi trecut ore.
• Activitatea devine autotelică – însemnând un scop în sine. Ori de câte ori intervin majoritatea elementelor flow-ului, activitatea devine mai plăcută, ne oferă satisfacţii prin ea însăşi. Tocmai de aceea, atât de mulţi artişti, oameni care creează, ne destăinuie că cea mai mare satisfacţie a lor vine din munca lor, după cum spunea Noel Coward, “Munca e mai distractivă decât distracţia!”
Bibliografie
-Suport de curs -Welcome to Magic-Learning-Land „Creative & critical thinking: development in learners”
-Jeannie L. Steel, Kurtis S. Meredith, Charles Temple, „Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice”, Centrul Educaţia 2000+, Editura Gloria, Bucureşti