Începând cu 2004, România și-a asumat în mandatul președintelui Ion Iliescu, participarea sa la Holocaust în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Ziua de 9 octombrie a fost declarată Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului, scrie Cristina Slavic, muzeograf la Muzeul Național al Bucovinei din Suceava, întrucât „la 9 octombrie 1941, a început deportarea a peste 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți, Gura Humorului și din alte localități din vecinătate către Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941, începuse deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina.
Fără a putea stabili cu exactitate care este numărul evreilor români și al evreilor din teritoriile aflate sub administrație românească care au fost uciși în timpul Holocaustului, Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România apreciază că, în timpul Holocaustului, în România și în teritoriile aflate sub controlul său au fost uciși sau au murit între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucraineni, la care se adaugă și aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum și 5.000 de evrei români care se aflau atunci în alte țări din Europa”.
Introducerea disciplinei Istoria Evreilor. Holocaustul reprezintă un pas important asumat de către România în parcursul său spre consolidarea unui stat de drept. Practic, țara noastră este singura din această parte a Europei, care a introdus acest obiect, la capătul unor eforturi îndelungate și complexe, cu statut de disciplină obligatorie în planul cadru. Programa aceste discipline a implicat eforturile susținute ale unor experți din cadrul Ministerului Educației și ai Institutului Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” (INSHEW), aceștia însă, retrăgându-se din Grupul de lucru pentru elaborarea programei. Institutul „Elie Wiesel” a notificat CNPEE (Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie) asupra „modalității neconforme de a solicita o nouă opinie grupului de lucru precum și faptul că unele modificări reprezintă inadvertențe față de scopul şi valorile care au stat la baza promovării acestei discipline. Astfel, Institutul a comunicat că nu participă la această nouă rundă de consultări și, în cazul aprobării noii variante, se va retrage din grupul de lucru”. Institutul arăta, într-un comunicat publicat în 10 august, și că „unele modificări (făcute peste proiectul de programă elaborate de Grupul de lucru) reprezintă inadvertențe față de scopul şi valorile care au stat la baza promovării acestei discipline”. Directorul Institutului pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, istoricul Alexandru Florian, a arătat, pentru PRESShub, că exprimările folosite în programa publicată în Monitorul Oficial lasă loc de interpretări, iar sintagma corectă din punct de vedere istoric este „responsabilitate colectivă”, nu „vină colectivă”. Alexandru Florian a explicat, referitor la „vina colectivă”, că „termenul corect este „responsabilitate colectivă”. Membrii unui Guvern pot avea cap de acuzare „responsabilitate colectivă”, pentru că nici unul nu s-a opus măsurilor luate, nu există stenograme ale Consiliului de Miniștri care să arate că vreunul a făcut opinie separată”. Pretextul „vinei colective” și faptul că procesele au avut loc în primii ani ai comunismului sunt argumente folosite de cei care au încercat să reabiliteze memoria mai multor criminali de război. Cel mai recent este cazul generalului Nicolae Macici, condamnat pentru crimele în masă săvârșite la Odesa, în 1941. În 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea de reabilitare a militarului, depusă de fiul său.
Programa a fost elaborată pentru 1 oră/săptămână, pe durata unui an școlar, fiind aplicată la:
- clasa XI-a, cursuri de zi, învățământ liceal și profesional și învățământ liceal seral, filieră tehnologică;
- clasa a XII-a, învățământ profesional special, învățământ special ciclul superior al liceului, filiera tehnologică și învățământ liceal seral, filieră teoretică.
„Introducerea disciplinei școlare Istoria evreilor. Holocaustul în planul-cadru de învățământ are drept scop dobândirea de competențe și perspective noi despre istoria, cultura și tradițiile evreilor din România. Cultivarea memoriei și învățarea toleranței ca exercițiu de sinceritate sunt forme de asumare a propriei identități, iar educația și înțelegerea sunt cele mai bune modalități pentru a susține democrația și libertatea, pentru a contracara intoleranța și extremismul”, potrivit notei de prezentare.
Competențele generale sunt următoarele:
1. Utilizarea critică și reflexivă a surselor istorice pentru argumentarea unor demersuri și alegeri, în acord cu valorile societății democratice;
2. Asumarea propriei identități culturale și determinarea modalităților prin care interculturalitatea contribuie la promovarea acceptării celuilalt și a respectării drepturilor omului;
3. Implicarea responsabilă și creativă în diverse contexte de viață prin respectarea convențiilor de comunicare;
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
O activitate de învățare implică exerciții de comparare a faptelor istorice din perspectivă temporală și spațială în contexte diferite de comunicare. Elevii vor putea să realizeze eseuri despre cauzele și consecințele negării unor date, acțiuni, fapte despre antisemitism, Holocaust și crime împotriva umanității.
O altă activitate presupune realizarea de investigații privind povești de viață ale evreilor din comunitatea locală/ națională/ internațională, înaintea Holocaustului, în timpul acestuia și după Holocaust.
Alte exemple de activități sunt următoarele:
• întocmirea unui portofoliu despre meserii tradiționale ale evreilor, elemente de viață cotidiană, jocuri specifice copilăriei, dansuri tradiționale;
• organizarea unor expoziții de fotografii ilustrând monumente istorice, tradiții și obiceiuri ale evreilor raportate la comunitatea în care trăiesc;
• organizarea unor dezbateri având ca temă impactul prejudecăților și al stereotipurilor asupra calității vieții oamenilor;
• jocuri de rol: interpretarea rolului unor membri dintr-o comunitate multiculturală în vederea recunoașterii și promovării interculturalității;
• identificarea unor probleme din comunitate care pot genera conflicte sau situații de excludere/marginalizare a unor grupuri sau indivizi;
• realizarea unui e-book și audiobook cu conținuturi precum „Povestea unei personalități”, „Drepți între popoare”, supraviețuitori ai Holocaustului, oameni de cultură evrei ș.a.
„Predarea în şcoli a cursului „Istoria Evreilor. Holocaustul” va contribui la o mai bună cunoaştere şi înţelegere a istoriei, culturii şi tradiţiilor evreilor din România şi a memoriei Holocaustului şi, prin acestea, la consolidarea unei democraţii reziliente, în deplină concordanţă cu drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului”, a afirmat, premierul Marcel Ciolacu, la ceremonia organizată la Palatul Victoria cu ocazia introducerii la nivel naţional a predării acestei discipline. „Holocaustul, această tentativă fără precedent de exterminare a populaţiei evreieşti din Europa, a trecut dincolo de graniţele geografice şi a afectat toate segmentele societăţii. România nu a fost ferită de efectele tragice ale legăturilor dintre nazism şi fascismul românesc, fiind deopotrivă martora prăbuşirii valorilor şi a dezintegrării instituţiilor. Tocmai de aceea, avem datoria morală de a susţine şi de a promova educaţia privind istoria evreilor şi a Holocaustului”, a transmis Ciolacu, la evenimentul organizat de Guvern în colaborare cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic. El a subliniat că introducerea, prin Legea nr. 276, a disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” în planurile-cadru ale învăţământului liceal şi profesional ca parte a trunchiului comun începând cu anul şcolar 2023 – 2024, reflectă, fără echivoc, voinţa politică „transpartinică” şi „civică” de promovare a educaţiei despre Holocaust, dar şi de consolidare a rezilienţei tinerilor şi a societăţii în ansamblu faţă de pericolele reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare şi discurs instigator la ură.
„Totodată, studierea acestei discipline răspunde şi uneia dintre provocările majore ale eforturilor actuale de păstrare a memoriei Holocaustului, respectiv dispariţia treptată a generaţiei celor care au fost victimele Holocaustului, a celor care au fost martorii acestui eveniment tragic. (…) Am convingerea că predarea acestei discipline va contribui la o mai bună cunoaştere şi înţelegere a istoriei, culturii şi tradiţiilor evreilor din România şi a memoriei Holocaustului şi, prin acestea, la consolidarea unei democraţii reziliente, în deplină concordanţă cu drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului”.
„Introducerea în planurile-cadru ale învăţământului liceal a disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul” parte a trunchiului comun contribuie la angajamentul naţional al României pentru susţinerea educaţiei privind Holocaustul, a cercetării şi comemorării Holocaustului, precum şi pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului”, „În calitatea de ministru al Educaţiei, cred cu tărie că doar prin educaţie putem transmite generaţiilor prezente şi viitoare valorile toleranţei, respectul pentru drepturile omului, pentru valorile fundamentale ale umanităţii, aprecierea altor culturi şi a diversităţii, cultivând pacea, înţelegerea şi apropierea între oameni, comunităţi şi popoare. Doar prin educaţie, tinerii noştri îşi pot dezvolta cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a rezista şi pentru a combate retorica extremistă, distorsionarea faptelor istorice, manipularea şi încercările de învrăjbire a semenilor prin discriminare şi intoleranţă, a declarat ministrul Educaţiei, Ligia Deca, la ceremonia organizată la Palatul Victoria cu ocazia introducerii la nivel naţional a predării acestui curs. „Ea a adăugat că preocupările Ministerului Educaţiei pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului sunt sistematice şi de lungă durată şi au la bază cooperarea cu parteneri relevanţi din domeniu, precum „Yad Vashem”, autoritatea statului Israel pentru amintirea Martirilor şi Eroilor Holocaustului, Memorialul de la Shoah din Franţa şi Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite, precum şi Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
Încă de la început, unii profesori au fost nedumeriți despre rosturilor introducerii acestei discipline, alții s-au întrebat dacă competențele dobândite în timpul facultății le vor fi suficiente pentru a preda acest obiect. Cu toate că inițial, s-a anunțat faptul că profesorii care vor preda disciplina Istoria Evreilor. Holocaustul vor urma urma cursuri de formare în acest sens organizate în parteneriat de către Ministerul Educației şi Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, totuși, acest lucru nu s-a întâmplat, iar din toamna anului școlar 2023/2024 predarea Istoriei Evreilor. Holocaustul a revenit profesorilor de istorie angajați în sistem.
Analizele IHRA subliniază faptul că „unii profesori ezită să cerceteze istoria Holocaustului, din cauza dificultăților percepute și a sensibilităților în privința predării acestui subiect. Unii profesori se întreabă cum să prezinte dimensiunile tragediei, enormitatea numerelor implicate și profunzimile până la care poate ajunge umanitatea. O parte dintre aceștia se întreabă cum să-i implice pe elevi fără să-i traumatizeze sau fără să se îngrijoreze cu privire la posibilele reacții pe marginea acestui subiect. În special, profesorii doresc să fie pregătiți pentru un spectru de comportamente și de răspunsuri pe care le poate genera intensitatea acestei problematici”.
„Educația cu privire la Holocaust poate să le ofere elevilor acele competențe privind interpretarea critică și evaluarea manifestărilor culturale și ale reprezentărilor referitoare la acest eveniment, reducând astfel riscul de a fi manipulați.”
Introducerea disciplinei Istoria Evreilor. Holocaustul reprezintă, indiscutabil, o inițiativă lăudabilă și un câștig concret pentru sistemul de învățământ din România, pentru societatea românească în general. Achizițiile acestei inițiative vor fi simțite în timp, pe măsura ce generațiile de tineri își vor fi finalizat studiile și vor contribui la dezvoltarea unei democrații reziliente în țara noastră.