Ce surse vizuale putem folosi în procesul de predare a istoriei comunismului? (Studiu)

Sursele vizuale referitoare la perioada regimului comunist în timpul lui Nicolae Ceaușescu sunt foarte numeroase și diversificate: imagini cu Nicolae Ceaușescu în timpul vizitelor de lucru, imagini cu activitatea din fabricile și uzinele comuniste, imagini cu agricultura comunistă, imagini cu șantierele „marilor realizări ale comunismului” – magistrale, canale, tuneluri etc., imagini propagandistice, idealizate cu Nicolae și/sau Elena Ceaușescu (de la fotografii, până la portrete pictate sau sculpturi), afișe propagandistice ale regimului comunist etc. – toate acestea putând fi întâlnite în ziare și reviste sau sub formă de imagini video. Desigur, deosebit de atractive pentru elevi sunt imaginile video – emisiuni de știri, alte emisiuni de televiziune. De asemenea, în predarea istoriei poate fi utilizată și cinematografia perioadei ceaușiste.
Principalele  modalități de a avea acces la surse vizuale care să fie valorificate în orele de istorie sunt: manualele, cărțile de istorie, enciclopediile istorice, ziare și reviste din perioada comunistă, CD-uri educaționale care au ca subiect perioada comunistă, documentare istorice, internetul.

Începem cu manualele școlare. Avantajul acestora este că sunt accesibile, în general toți elevii având manuale de istorie corespunzătoare anului de studiu al elevilor. Un dezavantaj ar fi că perioada comunistă românească în general, și perioada lui Nicolae Ceaușescu în special,  ocupă un spațiu relativ restrâns în cadrul manualelor. Istoria României se studiază în clasele a VIII-a și a XII-a. Desigur, cea mai mare parte a conținutului manualelor destinate pentru aceste clase se referă la evenimente istorice anterioare jumătății secolului XX. Iar, în consecință, și sursele vizuale tipărite în aceste manualele, referitoare la perioada comunistă, sunt destul de puține și, adeseori, de proastă calitate a imaginii.

Putem lua ca exemplu concret manualul de istorie pentru clasa a XII-a al Editurii Corint, București, publicat în 2014, autori: Alexandru Barnea (coordonator), Vasile Aurel Manea, Eugen Palade, Bogdan Teodorescu. Manualul are 128 de pagini. Lecțiile referitoare la comunismul românesc ocupă 11 pagini, reprezentând 8,59% din totalul paginilor. În aceste 11 pagini întâlnim 11 surse vizuale referitoare la istoria comunismului românesc. Fotografiile sunt mici și uneori neclare. Dintre acestea, doar patru fotografii sunt din timpul conducerii lui Nicolae Ceaușescu: o imagine cu o întreprindere din domeniul petrochimiei (domeniu considerat performant de propaganda de partid); o imagine cu Nicolae Ceaușescu dând explicații minerilor-greviști din Lupeni (1977), o fotografie-document din arhivele Securității („Dosarele istoriei”, nr. 11, 2003); o imagine cu mitingurile omagiale dedicate lui Ceaușescu și o alta cu Nicolae Ceaușescu vorbind la un congres internațional și prezentat ca fiind un înfocat susținător al național-comunismului. La acestea se mai adaugă trei fotografii din perioada comunistă, incluse la studiul de caz România și toleranța religioasă în secolul XX, dintre care două sunt din perioada ceaușistă: Biserica Sf. Vineri, dărâmată de regimul ceaușist în 1987 și Schitul Maicilor – prima încercare de a salva o biserică din față buldozerelor lui N. Ceaușescu prin transplantarea pe un alt amplasament.

În manualul de clasa a XII-a al Editurii Corvin, Deva, 2007, autori Felicia Adăscăliței și Liviu Lazăr, apar și mai puține surse vizuale referitoare la „epoca Ceaușescu”, doar 4: manifestație din anii 1980 în cinstea conducătorului Ceaușescu; Nicolae Ceaușescu, alături de pionieri; Ceaușescu înconjurat de copii și adulți; combinatul siderurgic Galați.

Un alt exemplu este manualul Istoria românilor pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, București, 2000, acad. Alexandru Vulpe, Radu G. Păun, Radu Băjenaru, Ioan Grosu. Manualul are 144 de pagini, iar regimul comunist ocupă 6 pagini, deci 4,16% din totalul paginilor. În aceste pagini sunt tipărite 9 surse vizuale referitoare la perioada comunistă, dintre care doar 4 se referă la regimul de după 1965: un timbru poștal din 1967 care comemora 20 de ani de la înființarea republicii; un portret al lui Nicolae Ceaușescu; o imagine cu un miting omagial dedicat lui Ceaușescu, pe un stadion; și o fotografie cu disidentul Paul Goma. Imaginile sunt, din nou, de o calitate îndoielnică.

Manualul pentru clasa a VIII-a, Editura Teora, 2008, autori Liviu Lazăr, Viorel Lupu prezintă perioada lui Ceaușescu în patru pagini și prin 4 poze: prim plan cu Nicolae Ceaușescu; Ceaușescu și Elena între pionieri; manifestație politică din anii 1980; prim plan cu disidentul Paul Goma. Iar manualul redactat de Sorin Oane și Maria Ochescu, Editura Humanitas Educațional, București, 2008 alocă și mai puțin spațiu regimului ceaușist – doar 2 pagini și 4 fotografii: poză a lui Ceaușescu; Nicolae și Elena Ceaușescu în fața machetei Casei Poporului; pictură cu Elena și Nicolae Ceaușescu, semnificativă pentru cultul personalității; realizări ale comunismului: drumuri, poduri, clădiri.

Desigur, nu putem să nu analizăm și un manual dedicat special studiului istoriei comunismului – O istorie a comunismului din România. Manual pentru liceu, Editura Polirom, Iași, 2009, autori: Mihai Stamatescu, Raluca Grosescu, Dorin Dobrincu, Andrei Muraru, Liviu Pleșa, Sorin Andreescu. Într-adevăr, acesta este un manual mai puțin folosit, deoarece este dedicat elevilor din clasele a XI-a și a XII-a care aleg să studieze cursul opțional „O istorie a comunismului din România”. Manualul a fost tipărit sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România. De data aceasta, având în vedere că întreg manualul de 189 de pagini este dedicat comunismului, și sursele vizuale sunt mult mai numeroase, inclusiv cele referitoare la perioada ceaușistă: imagine cu ofițer de Securitate ascultând și înregistrând convorbirile telefonice ale unei persoane puse sub urmărire; pictură idealizată de Sabin Bălașa – Epoca Ceaușescu; fotografie cu actorul și cântărețul de muzică folk Florian Pittiș, un artist care nu se încadra în standardele de imagine ale „omului nou” (a refuzat să-și taie părul) și care, de aceea, nu era prezentat în programele de televiziune; stema Republicii Socialiste România; pictură idealizată de Sabin Bălașa – Nicolae și Elena Ceaușescu; pictură a lui Ceaușescu, înconjurat de mari voievozi români, de Constantin Piliuță – Primul președinte; pictură de Augustin Lucaci – Vizită la întreprinderea ARO Câmpulung (a președintelui Ceaușescu); afiș propagandistic cu Nicolae Ceaușescu, la 65 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român; pictură de Eugen Palade – Omagiu – în care apar Nicolae și Elena Ceaușescu; o primă pagină a ziarului România liberă omagiind aniversarea lui Nicolae Ceaușescu; fotografie din fabrica de autoturisme Dacia de la Pitești; fotografie cu combinatul siderurgic din Galați, cel mai mare din România de acest tip; fotografie care arată condițiile dezastruoase de transport în București în anii 1980; construirea Casei Poporului, în anii 1980; Biserica Mihai Vodă din București în timpul translării, pentru a nu fi dărâmată de regimul comunist; fotografie din 1984 cu inaugurarea Canalului Dunăre – Marea Neagră prin celebrarea cultului personalității; fotografie cu condițiile grele suportate de elevii navetiști pe traseul Sărățel – Bistrița Năsăud: mii de elevi de la țară călătoreau zilnic câte două-trei ore pentru a ajunge la școala de la oraș; coadă la zahăr, București, mai 1982; autobuz ultraplin în decembrie 1984; coadă la butelii de gaz, iarna – 1982; fotografie cu Ceaușescu ținând în brațe un bebeluș – propaganda oficială îl înfățișa pe Ceaușescu drept părinte al neamului și ocrotitor al tuturor copiilor din România; manifestare oficială pe stadionul „23 August” din București, în anii 1980; oameni pe stadioane, participând la paradele ceaușiste – realitatea din spatele regiei oficiale; coadă la măcelărie – anii 1980; fotografii cu Ceaușescu la întâlnirea cu diferiți lideri politici  – Nixon – 1969, regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii – 1978, Alexander Dubcek – 1968 (la Praga), Mihail Gorbaciov – 1987; imagini cu disidenți ai anilor 1980 – Doina Cornea, Radu Filipescu, Mircea Dinescu.

Despre perioada comunistă s-au scris un număr impresionant de cărți. Multe dintre acestea nu prezintă și surse vizuale. Totuși, surse vizuale care pot fi folosite în procesul de predare – învățare – evaluare a istoriei comunismului românesc pot fi găsite și în diferite cărți sau enciclopedii istorice. Un exemplu ar fi România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist, editată de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, care a structurat proiectul „Enciclopedia regimului comunist din România (1945-1989)” pe trei serii: represiune, rezistenţă, instituţii de partid, de stat, obşteşti şi cooperatiste. Această enciclopedie realizează o sinteză a unui fenomen amplu, cuprins într-o epocă de tristă amintire, cu date esenţiale, repere şi fotografii valoroase.

Desigur, elevii pot fi îndrumați oricând spre biblioteca școlară sau spre cele orășenești/ municipale/ județene pentru a căuta și a citi cărți istorice despre perioada comunistă care conțin și surse vizuale.

Referitor la ziarele și revistele comuniste, acestea pot fi consultate la sala de lectură – periodice a Bibliotecii Județene Mureș. Numărul acestora este foarte mare. După datele oficiale, în luna decembrie 1989, în România se tipăreau 495 de publicații, fie că era vorba de ziare naționale (Scânteia, România liberă, Libertatea), fie de reviste de profil (Flacăra, Femeia, Sportul, Munca), fie de reviste culturale (România literară, Contemporanul, Săptămâna culturală, Luceafărul, Cinema, Teatrul, Amfiteatru, Vatra, Viața Studențească din Iași, Ateneu din Bacău) etc. Existau ziare și reviste centrale, pentru diferite categorii de cititori, care de obicei se ocupau de propaganda politică, publicau diverse documente de partid și comunicate oficiale.

De asemenea, diferite periodice de dinainte de 1989 pot fi consultate online, pe site-ul Bibliotecii Digitale a Bucureștilor, www.digibuc.ro. De exemplu, cotidianul Scânteia, despre care, conducerea Bibliotecii Digitale afirmă: „Apărut între anii 1944-1989, cotidianul oficial al PCR reprezintă cea mai importantă sursă deschisă pentru cunoaşterea istoriei contemporane a României sub dictatura comunistă”. Conform informațiilor de pe acest site, Biblioteca Digitală a Bucureștilor este cea mai importantă bibliotecă digitală românească accesibilă gratuit în internet. Prin intermediul Bibliotecii digitale a Bucureştilor, Biblioteca Metropolitană oferă acces la documente digitizate de tip text, imagine, audio sau video, copii digitale fidele ale documentelor aflate atât în patrimoniul B.M.B. cât şi al altor instituţii deţinătoare de fonduri de patrimoniu (Biblioteca Academiei Române, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Muzeul Literaturii Române), urmărindu-se integrarea în comunitatea bibliotecilor digitale europene, atât din punct de vedere al conţinutului, cât şi al interoperabilităţii datelor, în cadrul proiectului Europeana (Biblioteca Digitală Europeană). Site-ul dispune de o bară de căutare pentru cărți, manuscrise, periodice, iar căutarea se poate face după mai multe opțiuni: autor, titlu, subiect, contribuitor, editură, limbă sau după toate câmpurile de căutare.

CD-uri educaționale și documentare istorice sunt o altă cale de acces spre surse vizuale valoroase și atractive pentru elevi. Un exemplu foarte bun în acest sens este CD-ul manualului O istorie a comunismului din România intitulat O zi la TVR în Epoca Ceaușescu. CD-ul conține exemple de emisiuni difuzate la TVR în ultima perioadă (anii 1980) a regimului Ceaușescu: Telejurnal; Tribuna TV: exigențele programului economico-social; O patrie a muncii – România. Versuri și cântece patriotice; Lumea contemporană și confruntările de idei; Universul familiei; Copiii de azi – oamenii maturi ai secolului XX; Ctitorii cu care ne mândrim și Magistralele albastre. CD-ul se constituie astfel într-un depozit valoros de surse vizuale. Elevii pot intra în contact cu stilul jurnalistic în care sunt prezentate realizările regimului comunist, pot simți propaganda care răzbate aproape din fiecare frază a emisiunilor difuzate în anii 1980, pot analiza cultul personalității reflectat prin ecranul televizorului.

Iar un documentar excepțional, cu o ridicată valoare educațională, este cel produs de Adevărul referitor la Nicolae Ceaușescu din colecția Personalități care au marcat istoria lumii. Documentarul prezintă cele mai importante momente din perioada de conducere a conducătorului Republicii Socialiste România din 1965 și până la căderea regimului comunist, survenită în 22 decembrie 1989.
Un alt film documentar este cel realizat în 1991 de canalul de televiziune britanic BBC și canalul de televiziune american PBS, intitulat Ceaușescu – ascensiunea și decăderea lui (regizor Edward Behr). Și această producție prezintă momentele de bază ale regimului ceaușist, precum și momente din viața personală a dictatorului, informații utile pentru elevi, care pot să-și facă astfel o imagine mai bună despre personalitatea și deciziile luate de Nicolae Ceaușescu.

În prezent, însă, baza cea mai mare și mai accesibilă de surse vizuale este Internetul. Să analizăm câteva dintre site-urile cele mai relevante în privința surselor vizuale referitoare la perioada regimului ceaușist și, în special, perioada anilor 1980.

„Fototeca online a comunismului românesc” este prima și cea mai mare bază de date gratuită accesibilă pe Internet cu fotografii din perioada comunismului din țara noastră – www.fototeca.iiccr.ro. În arhivă se pot găsi imagini de la vizitele din străinătate ale lui Nicolae Ceaușescu, momente din viața personală a dictatorului, vizitele oficiale din țară, congresele partidului, reuniunile culturale, nomenclatura, dar și altele. Fototeca online a fost realizată în urma încheierii unui protocol de colaborare între Arhivele Naţionale ale României (ANR) şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR).

Website-ul cuprinde două secţiuni importante: pagina de căutare şi pagina de vizualizare fototecă (integral). Pentru a căuta informaţii în Fototeca online a comunismului românesc trebuie introdus şirul de căutare în formularul special conceput de pe pagina de căutare. Căutarea poate fi realizată după unul sau mai multe cuvinte cheie. Imaginile rezultate în urma căutării sunt afişate câte zece pe pagină pentru a uşura vizualizarea lor. Pentru a naviga facil între paginile ce conţin rezultatele căutării se folosesc meniurile Pagina următoare şi Pagina anterioară care se găsesc în partea de sus şi respectiv partea de jos a paginilor. Pentru a obţine mai multe informaţii despre o anumită imagine trebuie făcut click pe respectiva imagine sau pe titlul imaginii. Pagina de vizualizare fototecă (integral) afişează întreg conţinutul bazei de date disponibil la momentul respectiv.

Pe Fototeca online găsim imagini precum (dând doar câteva exemple din anii 1980): numeroase fotografii de la ziua de naștere a lui Nicolae Ceaușescu din 26 ianuarie 1980; detalii din viața privată a lui Ceaușescu – la vânătoare în 1981; imagine de la prezidiul Congresului al XIII-lea al PCR (noiembrie 1984); sere de la Pitești (martie 1985); participarea lui Ceaușescu la numeroase activități din țară, în 1986; detalii de la Revelion 1988; precum și multe ale fotografii.

Un site care conține aproximativ 30 de filme documentare referitoare la perioada ceaușistă este www.filmedocumentare.com. Filmele referitoare la România sub conducerea lui Ceaușescu pot fi găsite cu ușurință pe site, introducând în bara de căutare termenul Ceaușescu. Redăm doar câteva exemple…

Ceaușescu și primul caz de fraudă la Bac clasificat „secret de stat” – realizat de Vladimir Alexe și Radu Nicolau. Acest film documentar anchetează în detaliu schema ilegală prin care soții Nicolae și Elena Ceaușescu s-au transformat din semianalfabeți în „intelectuali cu acte în regulă”, în primul caz de fraudă la Bac clasificat „secret de stat”. Soţii Ceauşescu s-au apucat de studii brusc.
Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu – realizat de regizorul Andrei Ujică, filmul a fost lansat în 2010 şi a atras încă de la început un interes uriaș din partea publicului. Filmul explorează viaţa dictatorului Nicolae Ceauşescu prin intermediul imaginilor de arhivă inedite deţinute de Televiziunea Română şi Arhiva Naţională de Film.
Ultima zi a lui Ceaușescu – realizat de Arnaud Hamelin la doar trei ani de la Revoluția Română, cu imagini inedite și mărturii de primă mână ale celor care au fost direct implicați în culisele evenimentelor, acest film documentar reconstituie dramatismul ultimelor zile ale lui Nicolae și Elena Ceaușescu, încheiate cu împușcarea lor, la Târgoviște. Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, au fugit din Capitală pe 22 decembrie…
Ceaușescu – Gorbaciov, ultimul meci – documentar cu următorul subiect: în anul 1985, anul instalării lui Mihail Gorbaciov în fruntea URSS, situația țărilor din lagărul socialist european era cu adevărat îngrijorătoare. Confruntarea cunoscută sub numele de „război rece” ținea de aproape patru decenii. Singur, Nicolae Ceauşescu rămăsese ţintuit în propria-i viziune despre socialism.

Un site cu numeroase fotografii foarte interesante este cel al arhitectului și fotografului Andrei Pandele – www.ap-arte.ro. Andrei Pandele a surprins în fotografiile sale, începând din 1970, o perioadă de mari schimbări traversate de România sub conducerea dictatorului Nicolae Ceauşescu, imaginile reprezentând şi astăzi o amintire dureroasă pentru multe persoane. Fotograful a surprins momente unice, cum ar fi distrugerea Bucureștiului pentru a face loc proiectului arhitectural al lui Ceaușescu, precum și fotografii prezentând viaţa sub conducerea lui Ceauşescu. Pozele prezintă străzi pustii, mașini fără benzină, cozi la alimente, tramvaie pline cu navetişti, maşini inutile îngropate în zăpadă, angajați în fabrici, chiar şi o nuntă în stradă din 1985.

Apoi, un site cu sute de fotografii din diferite perioade ale istoriei României este www.muzeuldefotografie.ro, o inițiativă a fotografului profesionist Alex Gălmeanu. Multe fotografii de propagandă comunistă îl înfățișează pe Ceaușescu aflat în exercițiul celebrelor vizite de lucru. Imaginile, banale pentru perioada în care au fost realizate, se pare că devin interesante odată cu trecerea timpului. Sunt foarte mulți tineri care nu au trăit nici măcar o zi experiența comunismului românesc, iar pentru ei pozele acestea sunt foarte interesante.

Desigur, există și alte site-uri mai puțin oficiale sau profesionist realizate, dar care prezintă diferite surse vizuale importante pentru studiul anilor 1980 în România. Un exemplu ar fi www.ceausescunicolae.wordpress.com. Site-ul conține înregistrări video și fotografii cu activitatea fostului președinte comunist al României.

Referitor la înregistrările video, un site care conține zeci de astfel de înregistrări este binecunoscutul www.youtube.com. Profesorul de istorie trebuie să îndrume elevii și să le explice că acest site este unul foarte valoros, dacă este utilizat în scopuri educaționale. Astfel, pe youtube găsim documentare sau înregistrări video despre o gamă foarte variată de subiecte din România anilor 1980: viața lui Ceaușescu, concediile în comunism, alimentația în comunism, sistemul de învățământ în România comunistă, industria comunistă, viața femeii în comunism, Biserica sub comunism, emisiuni TV din perioada comunistă, filme artistice românești produse în perioada comunistă, inclusiv în ultima decadă a regimului ceaușist, parade comuniste, chiar și discotecile în perioada comunistă etc.

La sfârșitul acestui articol, prezentăm și câteva posibilități de a avea acces la filmele artistice produse de cinematografia românească în anii 1980. După cum am menționat în capitolul referitor la cinematografie, în perioada 1980 – 1989 au fost realizate zeci de filme cu caracter politic și propagandistic, dintre care amintim: Burebista (1980), Fata Mogana, Șantaj, Convoiul (1981), Destine romantice, Întâlnirea, Secvențe (1982), Faleze de nisip, La capătul liniei, Dragostea și revoluția (1983), Un petic de cer, Glissando, Sezonul pescărușilor (1984), Acasă, Racolarea (1985), Noi, cei din linia întâi, Un oaspete la cină (1986), Pistruiatul, Anotimpul iubirii (1987), Moromeții, Miracolul (1988), Mircea, Există joi? (1989) etc. Acestea sunt interesant de studiat deoarece se poate deduce modul în care comuniștii încercau să modifice realitatea prin intermediul cinematografiei. Cea mai mare parte a acestor filme pot fi vizionate sau descărcate de pe internet, de pe www.youtube.com sau de pe alte site-uri de vizionare filme, cum ar fi www.filme-romanesti.com. De asemenea, autorul prezentei lucrări de cercetare posedă o colecție personală de peste 100 de filme românești realizate după venirea la putere a lui Nicolae Ceaușescu.

 

prof. Titi-Vasile Dălălău

Școala Gimnazială Dacia, Tg. Mureș (Mureş) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/titi.dalalau

Articole asemănătoare