În perioada 20 decembrie 2024 – 31 august 2026, Colegiului Național „Petru Rareș” Beclean pilotează noi standarde de evaluare și intervenție educațională adaptată prin proiectul CNPR – Skills 4 Learning (cod proiect: 107), proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), apelul PNRR/2024/C15/I18 „Granturi pentru unitățile de învățământ pilot”.
Obiectivele proiectului vizează:
(O.1) Creșterea nivelului de calitate a predării-învățării-evaluării prin utilizarea de standarde de evaluare și elaborarea planurilor individualizate de învățare;
(O.2) Creșterea calității actului educațional prin implementarea planului de îmbunătățire elaborat în urma procesului de autoevaluare instituțională, plan generat de către membrii CA și CEAC care vor fi formați pentru utilizarea instrumentarului pilotat în cadrul proiectului;
(O.3) Creșterea nivelului de performanță al elevilor încadrați în categorii de risc prin desfășurarea de acțiuni/activități cu scop de remediere sau stimulare a performanței.
Astfel, proiectul oferă cadrul necesar pentru consolidarea competențelor profesionale ale personalului didactic, punând accent pe utilizarea standardelor de evaluare, elaborarea planurilor individualizate de învățare și implementarea unor practici educaționale moderne.
Participarea în calitate de coordonator al activităților de formare în acest proiect mi-a confirmat faptul că succesul unei reforme educaționale nu depinde exclusiv de resursele financiare sau de documentele elaborate, ci de pregătirea oamenilor care implementează schimbarea. Din perspectiva coordonatorului activităților de formare, am considerat că dezvoltarea profesională a cadrelor didactice reprezintă elementul central prin care obiectivele proiectului puteau fi transformate în rezultate concrete pentru profesori, elevi și întreaga comunitate școlară.
Încă din etapa de planificare, activitățile de formare au fost corelate cu obiectivele proiectului și cu nevoile identificate la nivelul colegiului. Nu am urmărit organizarea unor cursuri izolate, ci construirea unui parcurs de dezvoltare profesională care să ofere profesorilor competențele necesare pentru implementarea standardelor de evaluare, utilizarea planurilor individualizate de învățare, aplicarea măsurilor remediale și dezvoltarea unui management al calității bazat pe date și pe evaluare continuă. În același timp, am urmărit ca fiecare program de formare să producă efecte vizibile în activitatea de la clasă și să contribuie la atingerea indicatorilor asumați prin proiect.
Un rol esențial l-a avut cursul „Aplicarea, interpretarea și utilizarea testelor standardizate BRIO”, desfășurat pe parcursul a 30 de ore. Participarea celor 20 de cadre didactice la acest program a reprezentat o etapă importantă în atingerea obiectivului referitor la utilizarea standardelor de evaluare. Formarea a depășit nivelul familiarizării cu platforma BRIO, punând accent pe interpretarea rezultatelor și pe utilizarea acestora în proiectarea activităților didactice. Profesorii au învățat să valorifice informațiile obținute prin testarea standardizată pentru identificarea dificultăților de învățare, pentru elaborarea planurilor individualizate și pentru monitorizarea progresului elevilor. Consider că introducerea evaluării standardizate în practica școlară a contribuit la creșterea obiectivității evaluării și la fundamentarea intervențiilor remediale pe date concrete, nu doar pe observații empirice.
Cursul „Învățarea remedială – de la teorie la practică” a fost un program de formare organizat de Asociația Tineri pentru Comunitate Bistrița la care au participat 29 de cadre didactice, program axat pe dezvoltarea competențelor necesare pentru identificarea și recuperarea dificultăților de învățare ale elevilor. Derulat online, pe parcursul a 10 ore de instruire sincronă, cursul a combinat elemente teoretice cu aplicații practice, oferind profesorilor instrumente concrete pentru planificarea și implementarea intervențiilor remediale.
O contribuție importantă la atingerea obiectivelor proiectului a avut-o și cursul „Introducere în ESEP (European School Education Platform)”, curs organizat în cadrul activității A.3.1. Formarea personalului didactic în vederea dezvoltării competențelor de facilitare și monitorizare a Programelor de Învățare Remedială și a Planurilor Individualizate de Învățare pentru elevii încadrați în categoriile de risc/din GT și pentru utilizarea platformei ESEP. La acest program au participat 61 de profesori din județul Bistrița-Năsăud, dintre care 26 de profesori ai Colegiului Național „Petru Rareș” Beclean, toți finalizând cu succes programul de formare, cu o durată de 24 de ore. Formarea a contribuit la dezvoltarea unei abordări unitare privind sprijinirea elevilor aflați în risc educațional și a încurajat colaborarea dintre profesori prin schimb de resurse și exemple de bună practică la nivel european.
Un alt moment important al implementării proiectului l-a reprezentat cursul „Autoevaluare instituțională – Școli Pilot”, cu o durată de 28 de ore, adresat membrilor Consiliului de Administrație și Comisiei pentru Evaluarea și Asigurarea Calității. Acest program de formare a susținut direct obiectivul O2 privind implementarea Planului de Îmbunătățire rezultat din procesul de autoevaluare instituțională, la program participând un număr de 17 persoane din CA și CEAC. În calitate de coordonator al activităților de formare, am urmărit ca participanții să înțeleagă rolul instrumentelor de evaluare instituțională și al monitorizării indicatorilor în procesul decizional. În urma formării, activitatea CEAC și a Consiliului de administrație a fost orientată mai mult spre analiza datelor, identificarea punctelor vulnerabile și adoptarea unor măsuri de îmbunătățire fundamentate pe rezultate și dovezi.
Modernizarea procesului educațional a fost susținută și prin participarea cadrelor didactice la cele două programe de formare furnizate de A.D.I.P. – Asociația pentru Dezvoltare și Inovare Psihoeducațională: „Formarea abilităților pentru viitor în mediul școlar” la care au participat un număr de 32 cadre didactice, respectiv „Creativitatea în procesul educațional” care a reunit un număr de 29 profesori. Aceste cursuri au oferit profesorilor instrumente pentru dezvoltarea competențelor secolului XXI, utilizarea metodelor interactive și proiectarea unor activități de învățare adaptate profilului actual al elevilor. În urma parcurgerii acestor programe am observat o diversificare a strategiilor didactice, o implicare mai activă a elevilor și o orientare mai accentuată spre învățarea colaborativă și rezolvarea de probleme.
Un impact deosebit asupra activității didactice l-a avut cursul „Utilizarea Inteligenței Artificiale”, organizat de Centrul de Formare ARSAP. Cei 25 de profesori participanți la programul de formare au explorat aplicații precum ChatGPT, Gemini, Copilot, Claude, Perplexity, Midjourney și Canva AI, învățând să le utilizeze responsabil pentru elaborarea materialelor didactice, proiectarea activităților de învățare, realizarea evaluărilor și eficientizarea activităților administrative. Integrarea acestor instrumente nu a urmărit înlocuirea profesorului, ci dezvoltarea unor practici didactice moderne și economisirea timpului destinat activităților repetitive, astfel încât atenția să fie concentrată asupra procesului educațional și asupra nevoilor elevilor.
Pe parcursul implementării proiectului am acordat o atenție permanentă monitorizării impactului activităților de formare. Nu am evaluat succesul acestora exclusiv prin numărul profesorilor participanți sau prin numărul certificatelor obținute, ci prin modul în care competențele dobândite au fost transferate în activitatea didactică. Am urmărit utilizarea testelor standardizate BRIO, elaborarea și aplicarea planurilor individualizate de învățare, integrarea instrumentelor digitale și a inteligenței artificiale în procesul educațional, precum și implicarea profesorilor în activitățile remediale și în proiectele de colaborare europeană. Feedback-ul participanților, analiza documentelor școlare și schimburile de bune practici au confirmat faptul că activitățile de formare au produs schimbări reale în cultura organizațională a colegiului.
Privind retrospectiv, consider că unul dintre cele mai importante rezultate ale proiectului nu îl reprezintă doar numărul profesorilor formați, ci schimbarea modului în care aceștia privesc propria dezvoltare profesională. Formarea continuă a devenit parte a culturii organizaționale, iar colaborarea dintre profesori, schimbul de experiență și deschiderea către inovare au creat premisele unei dezvoltări sustenabile. Implementarea standardelor de evaluare, utilizarea planurilor individualizate, dezvoltarea competențelor digitale și valorificarea inteligenței artificiale în activitatea didactică au demonstrat că investiția în dezvoltarea resursei umane este cea mai sigură modalitate de a crește calitatea educației.
Experiența coordonării activităților de formare în cadrul proiectului CNPR – SKILLS 4 LEARNING mi-a demonstrat că schimbarea începe cu profesorul. Atunci când cadrele didactice beneficiază de programe de formare relevante, adaptate nevoilor reale și orientate spre aplicabilitate, efectele se reflectă în calitatea actului educațional, în rezultatele elevilor și în dezvoltarea unei organizații care învață permanent. Consider că acesta este cel mai valoros rezultat al proiectului și, în același timp, cea mai importantă premisă pentru sustenabilitatea lui.
* * *
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
„PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE”
Website – mfe.gov.ro/pnrr/
Facebook – www.facebook.com/PNRROficial
* * *
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.