Susținerea orelor de educație muzicală la ciclul primar prin activități corale și instrumentale. O analiză calitativă asupra celor două activități muzicale

Muzica, atât ca fenomen în sine cât și ca disciplină studiată sub diferite forme încă din clasa pregătitoare și până la finalul vieții de unii melomani, specialiști, interpreți, artiști, critici muzicali aduce o serie de beneficii asupra întregului organism. După un studiu publicat în Journal of the National Cancer Institute, există o serie de factori pe care muzica de calitate le produce în organismul uman: aceasta reduce anxietatea, sporește relaxarea întregului organism, optimizează funcția cerebrală, crește gradul de socializare, îmbunătățește memoria etc (Kerkvliet, 1990).

De asemenea, renumitul neurochirurg Ben Carson, fiind atât de convins de efectele pe care le are muzica clasică, în operația care l-a făcut celebru  și prin care a despărțit două siameze unite la nivelul capului, acesta a desfășurat activitatea medicală pe un fundal muzical (Carson&Lewis, 2006). Sunt doar câteva dintre beneficiile și mărturia unor personalități care consideră că muzica este foarte importantă (să nu spun o nevoie) în desfășurarea propriilor activități.

Dacă această artă produce reale transformări, consider că este de interes general pentru toată lumea și are implicații majore în educația copiilor încă de la o vârstă fragedă. Studiul muzicii la copii este susținut de sisteme moderne de educația, precum în Japonia, China, Coreea de Sud, Finlanda, Danemarca și alte țări, iar prin rezultatele acestora la testele PISA, testările naționale și a altor tipuri de testări standardizate se califică să fie  în topul clasamentelor. Dacă în Japonia copiii realizează 12 ore de activități muzicale pe săptămână alături de un profesor specializat (Facts and details, 2014), la noi în țară se poartă unele discuții deloc în folosul dezvoltării copilului prin artă. La nivelul ciclul primar, la clasele 0-II se acordă 2 h, iar câte o oră la clasele III-IV pentru ca elevii să studieze un nou limbaj accesibil tuturor și întâlnit oriunde în lume, fără granițe de niciun fel.

De asemenea, se confirmă importanța educației muzicale în formarea competențelor secolului XXI pentru întreaga viață (cele 8 competențe cheie), iar în acest sens Consiliul Uniunea Europeană a adoptat încă din anul 2007 o agendă culturală care scotea în evidență importanța și valoarea educației prin muzică în dezvoltarea creativității.

Barbara Crowe, cercetător și directorul Departamentului de terapie prin muzică de la Universitatea de Stat din Arizona  afirma că ,,muzica poate avea o influență decisivă atunci când vine vorba să alegi între retragere și implicare, între izolare și interacțiune, între durere cronică și confort, între demoralizare și demnitate”. Ne dorim noi să facem o schimbare cu adevărat relevantă în educație sau doar vorbim despre reforme sau modificări legislative pentru binele unora? Dacă doriți asemenea schimbări, acordați timp și atenție studiului pe care îl desfășor și sprijiniți-mă în implementarea unor soluții și modificări, care să influențeze educația muzicală a copiilor noștri în bine, fiind un formativ adresându-ne sufletului uman. Muzică pornește din suflet și se adresează sufletului!

În cele de urmează, prezentăm rezultatele analizei calitative pe care am realizat-o într-o cercetare mult mai amplă, dar în acest caz, vom aduce în prim-plan „vocea” specialiștilor din domeniul științelor ale educației și muzicii cu privire la activitatea corală, care ar trebui începută încă din ciclul primar și introducerea studierii unor instrumente ușoare, de percuție sau suflet, în funcție de context și caz, la ciclul primar.

Designul calitativ pe care se bazează această cercetare este bazat pe interviul semistructurat, cu răspunsuri deschise, narațiune scrisă. Această metodă de anchetă ne ajută în a observa, a înțelege mai nuanțat și a putea contura concluzii asupra temei alese, pe baza opiniilor unor respondenți-experți, specialiști, care pot să emită anumite judecăți de valoare pertinente în raport cu tema lucrării. Este cunoscută în literatura de specialitate ca fiind o metodă de cercetare exploratorie, semistructurată și holistică (Popa, 2009). Prin acest instrument, propunătorul cercetării oferă o atenție sporită respondentului, deoarece răspunsul pe care îl primește va da greutate opiniei expertului pentru conturarea unor puncte de vedere asupra temei propuse. Interviul a fost aplicat la 19 respondenți, profesori universitari specialiști în pedagogie generală, în didactică și metodică muzicală, inspectori de specialitate în domeniul artelor și inspectori pentru ciclul primar, profesori metodiști din ciclul primar și profesori de educație muzicală, dirijori și profesori cu experiență care dețin o anumită funcție în domeniul educației.

Pentru metoda interviului, am consultat literatura de specialitate din România și din străinătate, pentru a identifica direcțiile impuse de statele care au sisteme de educație moderne, iar ulterior am elaborat întrebări pentru a identifica anumite soluții pentru sistemul de educație din România. Am luat legătura cu cei 19 respondenți printr-o abordare directă, cu o scurtă prezentare despre ceea ce îmi propun să realizez, iar, ulterior, le-am trimis pe e-mail ghidul de interviu. Cu unii dintre respondenți am avut și discuții telefonice.

De asemenea, în elaborarea analizei calitative, am codat respondenți în funcție de: inițiala numele de familie, nivel de școlaritate(universitar U/ preuniversitar P), specialitatea (muzică M/științele educației E), funcția didactică (prof DPPD generalist de pregatire pedagogică G/ metodist sau didactician D/ inspector I/ președinte asociația învățătorilor A/ dirijor D)

Tabelul 1. Codarea respondenților, studiu calitativ (Nr. crt, nume și prenume » cod)
1. B D » BPMI
2. C D » CUMD
3. C C » CUEG
4. F A » FUMD
5. G R » GUMD
6. G S » GPEA
7. L D » LPEI
8. M N » MPED
9. M A » MPED
10. M M » MUMD
11. N M » NPED
12. P E » PUMD
13. P A » PPMD
14. P L » PUMD
15. S D » SUMD
16. T M » TPEI
17. T C » TPMI
18. U A » UPMD
19. V P » VUMD

Pe vremea ministrului Spiru Haret, orice unitate de învățământ era obligată să aibă o formație corală cu care să participe la anumite evenimente din cadrul unității, sau în cadrul comunității locale. Aceste reguli s-au eliminat. Într-o perioadă, activitatea de cor era în norma profesorului de educație muzicală, dar și aceasta s-a scos, iar în ziua de azi activitatea corală a rămas „la inițiativa” profesorului sau a învățătorului, care iubește muzica și predă cu plăcere această disciplină, fiind conștient de beneficiile multiple pe care le produce în dezvoltarea copiilor.

În interviul realizat pentru analiza calitativă, am ridicat din nou această problematică specialiștilor din educație, pentru a observa dacă susțin revenirea acestei activități sub diferite forme: fie ca oră inclusă în cadrul normei, fie ca disciplină sau opțional, sau doar ca activitate extrașcolară, care să fie normată. Am analizat răspunsurile lor pe care vi le expun în tabelul de mai jos.

Tabelul 2. Da, pentru activitate corală la ciclul primar! (Categorii și citate)

Ansamblul coral trebuie să fie o disciplină care dezvoltă competențe muzicale
„ansamblul coral era o disciplină extrem de utilă pentru elevi! Dezvoltarea spiritului de echipă, realizarea efectivă de momente muzicale, dezvoltarea sensibilității, a calităților vocale, cunoașterea literaturii muzicale etc., toate aceste lucruri s-au pierdut odată cu eliminarea orei de cor. Cu siguranță că revenirea acestei discipline ar fi un mare plus în educația copiilor” (CUMD)
„reintroducerea orei de ansamblu coral ar fi şi ea benefică, atât pentru deschiderea unei alte perspective sonore pentru elevi, educarea şi rafinarea gustului estetic, pentru perceperea, interpretarea şi întelegerea valenţelor muzicii de valoare, cât şi pentru contribuţia acestei măsuri la întregirea normei didactice a profesorilor de Educaţie muzicală” (FUMD)
„cântul vocal în ansamblu dezvoltă numeroase deprinderi muzicale elevilor și ele pot fi completate de cântul instrumental, ambele aspecte fiind îndrăgite de copiii de toate vârstele” (SUMD)
„orele de cor (vorbesc și din perspectiva proprie), dezvoltă în elevi mai multe abilități cum ar fi : cântatul în ansamblu, respectul pentru cei din jur (celelalte voci, toate fiind importante), ascultarea celorlalte voci, dezvoltarea simțului armonic, dezvoltarea simțului critic în vederea perfecționării, precum și, (după părerea mea cel mai important aspect) finalitatea, cântarea pe scenă sau la diverse manifestări artistice și culturale” (TPMI)
„Sigur, este un deziderat mai vechi pentru care s-au realizat numeroase demersuri, dar care, din păcate, au rămas fără răspuns” (BPMI)
„Da, este importantă reintroducerea orei de cor la toate cele trei cicluri de școlarizare din învățământul preuniversitar” (GUMD)

Ansamblul coral dezvoltă comportamente culturale
„răspunsul este afirmativ. Corul este un „șantier” artistic complex, cu efecte educogene maximale, un prilej de formare nu numai artistică, dar și de generare de comportamente culturale, pro-sociale, empatice, inter-generaționale. Personal am cântat într-un astfel de cor, îndrumat de un inimos profesor de muzică, ce ne-a format ca oameni. (CUEG)

Ansamblul coral este vital pentru dezvoltarea vieții comunitare
„se mai pune întrebarea? Cântarea vocală şi, incluzând-o aici, cea corală este vitală pentru formarea melomanului sau a unui posibil viitor practicant al muzicii (ca amator sau ca profesionist). Uitaţi-vă la viaţa culturală a individului şi a comunităţii în absenţa tradiţionalelor coruri ale comunităților românești din toate provinciile româneşti pe care sec. XIX le avea, ca şi sec. XX (sigur, ultimele „orientate”, dar benefice cultural şi muzical). Absența corurilor (şcolare şi de adulţi) constituie un element de destructurare a vieţii naţionale, nu numai a educării generale şi cultural-muzicale a individului şi comunității, la destructurarea vieţii sociale sănătoare; de ce clujeanul Untold ori constănțeanul Neversea – pentru ca au spațiu in golul din sufletul tineretului?” (VUMD)

Ansamblul coral este oglinda unei instituții la evenimentele organizate
„E foarte important introducere orelor de cor in toate ciclurile de școlarizare in acest fel profesorul are mai multe oportunități pentru a realiza un act artistic de buna calitate fata de momentul actual unde profesorul trebuie sa găsească soluții de improvizație in afara orelor de curs pentru a realiza acest act artistic de care toata lumea crede ca este foarte facil si simplu”(PUMD)

Ansamblul coral să fie introdus ca activitatea extracurriculară/ opțional
„da, ca disciplină opțională/ activitate extracurriculară/ cerc” (NPED)
„ora de cor s-ar putea desfășura ca activitate extracurriculară pentru elevii care manifestă interes pentru acest tip de activitate, chiar sub forma unei activități repetitive, o dată pe săptămână” (TPEI)
„din punctul meu de vedere, ora de cor ar trebui inclusă în educația muzicală ca activitate obligatorie, nu ca o oră de sine stătătoare” (MPED)
„ar putea exista o disciplină opțională, dar acest aspect ține de profesorul de educație muzicală, de dedicația lui, de felul în care abordează disciplina, de implicarea sa în viața școlii și a elevilor, de legătura pe care și-o stabilește cu părinții și alte organizații ce ar putea susține interesele învățământului, educația de calitate” (GPEA)

În liceele pedagogice, admiterea era foarte riguroasă, iar elevii trebuiau să opteze pentru studiul unui instrument muzical (vioară, pian sau chitară). Viitorii absolvenți formați într-o asemenea manieră, ajungeau să dețină anumite competențe de bază pentru a preda muzica la un alt nivel față de absolvenții actuali ai specializării PIPP. Studiul unui instrument muzical este esențial în dezvoltarea creierului, iar introducerea unor instrumente neconvențioale sau pseudo instrumente în activitățile de la clasă sporesc coordonarea, mișcarea, auzul elevilor. Țările pe care le-am dat exemplu dar și alte țări precum este  Italia sau Germania, folosesc în practica copiilor de la clasă un instrument muzical. Sunt instrumente muzicale, care nu necesită un studiu sporit, zilnic, de multe ore, ci doar o practică medie pe săptămână, pentru ca elevul să ajungă să cânte acceptabil la acel instrument.

Realizând analiza calitativă pe această problematică: ar fi important/necesar ca din clasa a III-a elevii să studieze în cadrul orelor de muzică un instrument accesibil pentru vârsta lor și pe care îl pot continua și în ciclul gimnazial, prin interviul acordat de specialiști,  aceștia susțin studiul unui instrument sau introducerea în cadrul orelor a unor instrumente neconvenționale. De altfel, chiar și programa școlară și manualul indică anumite aspecte în acest sens prin confecționare de pseudo instrumente sau practicarea unor instrumente ușoare și accesibile vârstei copiilor. Iată răspunsurile specialiștilor.

Tabelul 3. Introducerea în activitatea didactică a unor instrumente la copiii de ciclul primar (Categorii de răspunsuri și citate)

Dezvoltă multiple calități la copiii care practică studiul unui instrument muzical
„multe sisteme de învățământ occidentale și sistemul american de învățământ de masă (nu vorbim de cel specializat) dau posibilitatea (chiar obligația), elevului de ciclu primar și, mai apoi celui din ciclul gimnazial să învețe un instrument muzical. Am văzut personal în USA fete (și băieți, desigur) de 11-14 ani din școli de masă cântând la trombon, trompetă sau corn pentru a nu vorbi de cei și cele care cântă la clarinet, saxofon sau flaut. Răspunsul este un DA, ar fi atât important cât și necesar ca elevul să poată să fie creativ, învățând un instrument muzical sau un pseudo-instrument” (TPMI)
„evident, acest lucru aduce reale beneficii, deși aș menționa că în acest moment nimeni nu interzice asta, depinde doar de inventivitatea dascălilor, dorința, experiența și sprijinul unităților școlare pentru abordarea instrumentelor în lecție, indiferent de nivelul de studiu”(BPMI)
„da, consider necesar și fezabil. Experimentarea cântatului la un instrument (mai mult sau mai puțin simplu – de la fluier la pian) ar fi un exercițiu binevenit, cel puțin pentru anumiți elevi; e o altă variantă ce poate potența performarea prin voce” (CUEG)
„da, studierea unui instrument muzical uşor de manevrat şi care nu pretinde o tehnică avansată, greu de dobândit, cum ar fi blockflote, ar fi benefică, elevii având posibilitatea să redea melodii simple, scurte, formule de acompaniament, combinații ritmico-melodice, cu ajutorul unor tehnici elementare” (FUMD)
„studiul unui instrument muzical aduce numai beneficii în dezvoltarea copiilor: își îmbunătățesc abilitățile de învățare (la matematică, de exemplu); își dezvoltă abilități fizice; își antrenează disciplina, răbdarea, perseverența, abilitățile de muncă în echipă, de interacțiune și comunicare pozitivă. Studiul unui instrument muzical accesibil vârstei ar fi de dorit, începând din clasele mici” (MPED)
„un instrument studiat de l-a vârstele mici este un mod eficient de dezvoltare armonioasa a unui om. În acest fel elevii pot sa experimenteze noi orizonturi in domeniul artelor si pot sa urmeze si sa realizeze cu succes cariere pe aceasta filiera vocaționala” (PUMD)
„ar fi utilă deschiderea către deprinderile de cântare la un instrument (dar nu blockflote!). Poate chitară, acordeon, un instrument cu claviatură, întrucât ideal ar fi ca elevul să poată cânta şi vocal în timpul unei susţineri armonice simple, simultan cu execuţia instrumentală (în lume au existat şi există proiecte experimentale – unele – de învăţare a unui instrument: Japonia, Germania, ş.a.); acest program ar trebui să beneficieze de ore separate (poate o oră la două săptămâni, poate), întrucât rolul cântării vocale este vital în educaţia muzicală” (VUMD).

Folosirea instrumentelor neconvenționale care nu necesită o pregătire vastă în prealabil
„da, ar fi binevenite și orele de instrument, inclusiv folosirea unor instrumente neconvenționale” (GUMD)
„ar fi extrem de util studiul unui instrument și fiecare clasă ar trebui dotată cu instrumente de percuție mică (xilofon, tamburină, maracas, claves, trianglu, clopoței etc.)” (SUMD)
„este inclus acest aspect in programa si manuale” (PUMD”)

Practicarea studiului unui instrument/unor instrumente integrează noțiunile teoretice de limbaj muzical
„muzica ar fi practicată mult mai des și copiii ar înțelege mai bine noțiunile muzicale, având posibilitatea de exemplificare concretă. Nu în ultimul rând, se lărgește paleta timbrală, iar alături de instrumentele de percuție sau blockflote poate intra in acțiune și percuția corporală, ceea ce asigură un ansamblu instrumental care aduce satisfacția imediată a muncii” (SUMD)

Necesită competențe pe care profesorul trebuie să le aibă
„evident ca studiul oricarui instrument ar fi benefic. Pentru aceasta, insa profesorul trebuie sa se priceapa, sa cunoasca bine gramatica muzicala, sa aiba studii in domeniu. Altfel este imposibil” (CUMD)

Ca profesor de Educație muzicală și specialist în științe ale educației, aș putea concluziona această analiză dată de cei 19 specialiști incluși în această cercetare, dar de data această, în urma parcurgerii acestei analize, las pe fiecare dintre dumneavoastră să aibă o concluzie proprie, luând cea mai bună decizie pentru propria clasă și unitate de învățământ la care predă.

Sper că această publicație să fie o reflecție și o încurajare pentru a susține mai mult educația muzicală la ciclul primar, indiferent de formarea inițială și continuă a fiecăruia. Să nu uităm, că fiecare dintre noi poate să devină un instrument într-o mare orchestră, care să fie folositor întregii societăți.

Bibliografie
1. Facts and Details Website (Japan, 2014). School Curriculum in Japan. factsanddetails.com/japan/cat23/sub150/item2789.html?fbclid=IwAR0HZAHqHSSOzSC3aLbJwovz2PRoisV2jKKnbl6vzSQ1_u5w2WV-tSM3ZHs;
2. Jang, Ki-Beom. (UNESCO 2004). The Realities of Music Education in Korea. Regional Expert Symposium on Arts Education, Hong Kong, 2004;
3. Letts, R. (2019). Music education in China. musictrust.com.au/loudmouth/music-education-in-china/; 
4. Muler, M. (2006). Tendințe inovatoare în educația muzicală din România. Timișoara: Editura Aegis;
5. Nedley, N.(2018). Arta uitată a gânditutului. Cum să îți îmbunătățești inteligența emoțională și să atingi performanța mintală. Pantelimon:Editura Viață și Sănătate;
6. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. (2012). Rezultatele testului PISA. oecd.org/pisa/keyfindings/pisa-2012-results.htm;
7. PISA (2018). Rezultate. https://www.oecd.org/pisa/publications/pisa-2018-results.htm

 

prof. Daniel-Alex Milencovici

Școala Gimnazială Nr. 2, Timișoara (Timiş) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/daniel.milencovici

Articole asemănătoare