Proiectul – metodă de evaluare interdisciplinară

Motto: „Copilul trebuie învăţat să-şi folosească ochii, nu numai pentru a vedea, dar şi pentru a privi; urechile , nu numai pentru a auzi, dar şi pentru a asculta cu atenţie; mâinile, nu numai pentru a apuca obiectele, ci şi pentru a pipăi şi a le simţi”. (Lonwenfeld)
Şi metodele, modelele, componentele sau strategiile de învăţământ îmbătrânesc, ca şi oamenii. Într-o lume supusă unei singure legi, paradoxal stabile – cea a schimbării – învăţământul nu poate face excepţie.

Un mod de a conferi deschidere şi viaţă muncii noastre este şi acesta al exerciţiului interdisciplinar prin folosirea proiectului ca metodă complementară sau alternativă de evaluare. Acesta oferă elevilor posibilitatea de a demonstra ce ştiu, dar, mai ales, ceea ce ştiu să facă, adică să le pună în valoare anumite capacităţi. Realitatea practicii noastre profesionale ne învaţă că el nu se poate aplica nici permanent, nici pretutindeni, dar utilizarea lui dă frumuseţe şi viaţă învăţării şcolare, fiind şi posibilă şi necesară.

Proiectul ca instrument de evaluare:

  • se desfăşoară pe o perioadă de timp de câteva zile sau câteva săptămâni;
  • începe în clasă prin precizarea temei, definirea şi înţelegerea sarcinilor de lucru, continuă în clasă şi acasă şi se încheie în clasă prin prezentarea unui raport despre rezultatul obţinut şi expunerea produsului realizat;
  • poate lua forma unei sarcini de lucru individuale sau de grup;
  • trebuie organizat riguros în etape, ca orice muncă de cercetare;
  • facilitează transferul de cunoştinţe prin conexiuni interdisciplinare;

Metoda proiectului presupune parcurgerea unor paşi, de la pregătirea acestuia, la evaluare:

1. Pregătirea proiectului
– învăţătorul împreună cu elevii vor decide câteva repere care se pot formula prin întrebări ce pot dirija dimensiunea evaluativă;

a) pe ce se va centra demersul evaluativ:
– pe produs final?
– pe proces?
– pe ambele?

b) ce rol va avea învăţătorul:
– consilier permanent al elevului?
– doar evaluator final?
– coordonator al întregii activităţi?

c) care este statutul resurselor implicate în derularea proiectului:
– sunt puse de la început la dispoziţia elevului?
– sunt identificate pe parcurs?
– sunt comune pentru toţi elevii?

d) există o anumită structură:
– propusă?
– impusă de învăţător?
– aleasă de elevi?

e) există nişte caracteristici ale produsului final obligatorii pentru toţi elevii?

2. Stabilirea ariei de interes şi a tematicii proiectului – discutată şi negociată între învăţător şi elevi (Trebuie să fie adecvată relevanţei scopului şi obiectivelor pe care proiectul şi le propune din perspectiva specificului disciplinei respective).

3. Stabilirea premiselor iniţiale, cadrul conceptual, metodologic, datele generale ale investigaţiei, tipul de informaţii de care au nevoie. Elevul poate să-şi stabilească un set de întrebări esenţiale care vor fixa elementele cheie ale proiectului.

4. Identificarea şi selectarea resurselor materiale (altele decât cele date suport).

5. Precizarea elementelor de conţinut ale proiectului (pentru prezentarea în scris sau orală)
– Pagina de titlu (tema, autorii/autorul, clasa, şcoala, perioada de elaborare)
– Cuprinsul (titlurile capitolelor, subcapitolelor, subtemelor, etc.)
– Argumentul
– Dezvoltarea elementelor de conţinut (pliante, postere, diagrame, citate, desene, cântece)
– Concluzii (elemente de referinţă desprinse din studiul temei)
– Bibliografia
– Anexa (toate materialele importante rezultate)

Am realizat cu elevii clasei a IV-a, în cadrul orelor de Limba şi literatura română, proiectul de evaluare interdisciplinară „Ştefan cel Mare şi Sfânt – 500”. Am plecat în elaborarea proiectului de la următoarele materiale/ activităţi suport:

  1. legenda în proză „Ştefan cel Mare şi Sfânt şi Vrâncioaia” de Al. Vlahuţă
  2. legendele în versuri „Daniel Sihastru” şi „Muma lui Ştefan cel Mare” de D. Bolintineanu
  3. legenda în proză „Stejarul din Borzeşti” de E. Camilar
  4. poezia – cântec „La înmormântarea lui Ştefan” de Şt.O. Iosif
  5. cântec popular „Ştefan, Domn!”
  6. excursia pe itinerariul: Suceava (Cetatea de Scaun, Sala tronului) – Putna (Mănăstirea, mormântul lui Ştefan, Muzeul)
  7. vizită la Muzeul Judeţean de Istorie Botoşani (sala „Ştefan cel Mare şi Sfânt – 500”)
  8. vizită la biblioteca şcolii (consultarea volumelor ce vizau tema dată)
  9. desene colective (ilustrarea unor lecturi din cele date suport; benzi desenate)
  10. compuneri ale elevilor.

Am stabilit, de la început, că evaluarea produsului final se va face prin prezentare orală, liberă de către fiecare grupă, învăţătorul fiind permanent consilier şi evaluator final, fără să neglijez părerea elevilor. Se va lucra pe patru grupe cu câte 6 şi 7 elevi, cu lideri de grupă şi cu teme date pentru fiecare grupă.

Timpul de lucru: 3 săptămâni

Grupele vor aduna materiale separat, în câte o mapă care, apoi, va forma un capitol din întreg proiectul.

Temele grupelor:
Grupa I – „Ştefan cel Mare în istoria românilor”
Grupa a II-a – „Portretul fizic şi moral al lui Ştefan”
Grupa a III-a – „Figura lui Ştefan cel Mare în literatura română”
Grupa a IV-a – „Pe urmele marelui Ştefan”

Obiectivul general a fost acela de a reconstitui, de a recapitula, de a aprofunda şi a evalua momentele semnificative din viaţa şi activitatea lui Ştefan cel Mare, prin prisma lecturilor studiate şi întocmirea unui portofoliu „Ştefan cel Mare şi Sfânt – 500”.

Pentru evaluare am stabilit timpul de lucru de 2 ore, elevii fiind aşezaţi în grupe dispuse astfel încât fiecare să se poată privi în faţă cu toţi ceilalţi; să aibă cărţi de vizită pe masă şi mapa cu produsul final.

Clasa a fost amenajată corespunzător, expunându-se o parte din materialele ilustrative sugestive – create de elevi: planşă cu planul proiectului de evaluare, postere cu vederi, diagrame cu date semnificative sau expresii literare, desene colective reprezentând lecturi studiate, benzi desenate, compuneri, reportaje de excursie, afişe pentru „Anul Ştefan”, etc.

Elevii au fost sfătuiţi ca, în timpul evaluării proiectului, să pună întrebări celorlalte grupe, să aducă completări şi să completeze o fişă de observaţie pentru fiecare elev cu cerinţele: vorbeşte corect în propoziţii; prezintă material bogat şi edificator, este activ, povesteşte frumos, citeşte corect, expresiv, respectă cerinţa dată, aduce noutăţi, este original.

Grupele au rezolvat tema propusă foarte ingenios, folosind o varietate de surse informaţionale, cu argument şi suport bine realizat.

Produsele finale, pentru fiecare grupă au fost:

Grupa I:
1. bibliografie;
2. tablou „Ştefan cel Mare”;
3. album de vederi „Ştefan cel Mare în istorie”;
4. poster – anii de domnie, lupte importante, ctitorii, locul de veci; canonizare;
5. calendar ortodox 2004 – „Ştefan cel Mare şi Sfânt”;
6. fragmente din lecturi istorice scoase de pe Internet (fiecare elev a avut contribuţia sa la expoziţie);
7. cântecul „Ştefan, Ştefan Domn!”

Grupa a II-a:
1. bibliografie;
2. proză – portretul fizic şi moral al domnitorului făcut de cronicarii vremii;
3. poster – expresii din lecturi studiate care argumentează trăsăturile fizice şi morale ale lui Ştefan;
4. schemă – trăsături fizice şi morale reieşite din lecturile studiate;
5. desene realizate de elevi, individual şi colectiv, reprezentând portretul lui Ştefan ( copil şi domnitor);
6. compuneri – creaţii ale elevilor pe tema dată: „Soarele Moldovei”, „Ştefan domn”;
7. argument pentru canonizarea domnitorului.

Grupa a III-a:
1. bibliografie;
2. poster – titluri de lecturi literare ce-l prezintă pe marele domnitor;
3. dramatizare „Daniel Sihastru”;
4. benzi desenate, fragmente ilustrate, finaluri de lecturi schimbate, poveşti ilustrate;
5. expoziţie de carte cu prezentarea fiecăreia;
6. cântec „La înmormântarea lui Ştefan”- versuri de Şt. O. Iosif

Grupa a IV-a:
1. reportaje, note de călătorie;
2. itinerare pentru excursii posibile sub genericul dat;
3. afişe pentru acţiuni „Anul Ştefan”;
4. pagină de revistă „Anul Ştefan”;
5. rebusuri create de elevi;
6. concurs „Cine ştie câştigă”- întrebări posibile;
7. postere „Ştefan în oraşul nostru”

Toate materialele au fost prezentate cu mult curaj individual sau în grup de către elevi, cu o coordonare a liderului de grup, punându-i pe elevi în situaţia de a argumenta pertinent orice afirmaţie, de a da explicaţii, de a pune întrebări şi nu în ultimul rând, de a face judecăţi de valoare.

Fiecare elev a fost pus în situaţia de a observa atent munca colegilor, de a se autoevalua şi de a contribui la întocmirea portofoliului final „Ştefan cel Mare şi Sfânt – 500” dovedind că, interdisciplinaritatea pune elevul într-o postură atractivă.

Evaluarea finală s-a făcut pe descriptori de performanţă şi cu argumentarea individuală a fiecărui calificativ, lăsând şi elevii să-şi spună părerea.

S-a dovedit astfel că, proiectul ca metodă alternativă de evaluare interdisciplinară are un real potenţial formativ, superior celorlalte metode de evaluare.

În concluzie, folosind această metodă de evaluare interdisciplinară am pus elevul să caute, să sintetizeze, să asocieze, să compare şi nu în ultimul rând, să-şi scoată din „cutiuţele” minţii lor cunoştinţele, indiferent la ce disciplină au fost dobândite.

Bibliografie:

1. Cucoş, Constantin, Pedagogie, Iaşi, Ed. Polirom, 1996, pag.77-79
2. MEC – S.N.E.E. Ghid de evaluare pentru învăţământul primar . Bucureşti, 1999, pag.17-18
3. Perspective – Revista de Didactica Limbii şi Literaturii Române, Nr.2/2001, Cluj, Casa Cărţii de Ştiinţă, pag.44
4. Ungureanu, Adalmina, Metodica studierii Limbii şi literaturii române, Iaşi, Ed.AS’S, 2003, pag.91-97

Articole asemănătoare