Complexele de zi cu zi

În mod obişnuit, înţelegem prin complex un sentiment de vinovăţie sau un sentiment de inferioritate. Uneori el ne apare ca un „corp străin”, un virus care nu permite să ne bucurăm şi să reuşim. Alteori, foarte vechi, complexul este greu de identificat, purtându-l oriunde, mascat şi totuşi puternic.
Un complex se manifestă, „trăieşte”, sub forma unor comportamente, imagini, emoţii, care împiedică adaptarea la situaţii şi probleme mereu noi. Metaforic vorbind, complexul ne „încarcerează”, ne limitează libertatea de alegere, ne face să ne simţim purtătorii a „ceva” asupra căruia nu avem deplină cunoaştere sau putere.

Articol integral

Optimizarea activităţilor instructiv-educative ale copiilor cu tulburări de limbaj

Înţelegerea cuvintelor antrenează toate procesele psihice, dar cu precădere percepţii şi reprezentări bogate şi corecte, memoria semantică, gândirea, iar rostirea şi scrisul implică priceperi motorii foarte complexe, o conduită atentă şi voluntară, stări afective intense. Este de la sine înţeles că orice tulburare în sfera limbajului atrage modificări în dezvoltarea celorlalte funcţii şi procese psihice, alterând întreaga personalitate a elevului.
Orice cadru didactic trebuie şi poate interveni în cadrul procesului instructiv- educativ, pentru prevenirea şi/sau corectarea tulburărilor de limbaj constatate la elevii săi, folosind mijloace şi metode cât mai variate.

Articol integral

Abordarea interdisciplinară prin jocuri didactice

Motto: „Consideră elevul o făclie pe care să o aprinzi astfel încât mai târziu să lumineze cu o lumină proprie.”
(Plutarh)
Învăţământul românesc, aflat în continuu proces de reformă, îşi defineşte liniile directoare ale politicii educaţionale concordantă cu cea europeană.
Pentru compatibilizarea procesului nostru de învăţământ cu reperele comunitar-europene, se impune o modernizare a acestuia prin transformări esenţiale atât în optica gândirii pedagogice, cât şi în tehnologia didactică, înţeleasă prin abordarea procesului didactic sub raportul scopurilor şi obiectivelor riguros elaborate, al conţinuturilor şi strategiilor adecvate, în scopul asigurării calităţii sistemului de învăţământ.

Articol integral

Turul galeriei – metodă interactivă de recapitulare şi consolidare a cunoştinţelor

Învăţarea este definită, adeseori, drept o modificare de comportamente şi în comportamente, obţinută pe baza unei experienţe trăite personal. Când vorbim despre învăţare ne gândim, deci, la schimbările pe care le prevedem că se vor produce la cel care învaţă, schimbări ce pot avea loc în planul activităţii intelectuale, al vieţii afective ori al acţiunii practice.
Asemenea schimbări nu pot avea loc dacă subiectul (cel care învaţă) nu face nimic. Ele nu se produc „atâta vreme cât elevul rămâne doar în postura unui simplu spectator la lecţie, rezumându-se doar să urmărească cele predate, să asculte, să noteze, să repete, să reproducă pe de rost, să execute mecanic sarcini impuse” (I. Cerghit). Învăţarea se produce ca urmare a unui efort personal depus în acest sens, numai pe baza unei participări proprii.

Articol integral

Abordarea interdisciplinară a conţinutului educaţiei civice la clasa a III-a

Fiecare disciplină luată în parte, dar mai ales toate împreună, au darul de a dezvolta capacităţile intelectuale ale elevilor, de a-i angaja într-un efort personal în cadrul învăţării, de a le modela caracterul şi de a-i pregăti pentru viaţă.
Evoluţia gândirii pedagogice impune o reconsiderare a metodelor şi mijloacelor de învăţământ, astfel încât acestea să determine activizarea optimă a elevilor atât pe plan intelectual – prin cultivarea unei atitudini euristice, investigatoare – cât şi prin formarea spiritului de iniţiativă. Aceste metode trebuie să-l situeze pe elev în prim – plan, punându-se accent pe munca individuală, pe descoperirea personală a lumii reale, prin observare, investigare, adunarea de informaţii etc.

Articol integral

Clubul Educaţiei – un vis devenit realitate

Câţi dintre noi, stimaţi colegi, nu am simţit, de-a lungul timpului, nevoia de a ne împărtăşi gândurile şi aspiraţiile, realizările şi neîmplinirile, lipsurile şi dorinţele de schimbare, de a discuta problemele presante cu care ne confruntăm zi de zi, de a promova idei naratoare, benefice pentru activitatea noastră, altor persoane de aceeaşi formaţie profesională?
De câte ori nu aţi simţit că spaţiul limitat al cancelariei şi numărul restrâns al colectivului de colegi vă sunt insuficiente, neputându-vă oferi o gamă variată de idei noi, sugestii, experienţe personale etc.?

Articol integral

Proiectul – metodă de evaluare interdisciplinară

Motto: „Copilul trebuie învăţat să-şi folosească ochii, nu numai pentru a vedea, dar şi pentru a privi; urechile , nu numai pentru a auzi, dar şi pentru a asculta cu atenţie; mâinile, nu numai pentru a apuca obiectele, ci şi pentru a pipăi şi a le simţi”. (Lonwenfeld)
Şi metodele, modelele, componentele sau strategiile de învăţământ îmbătrânesc, ca şi oamenii. Într-o lume supusă unei singure legi, paradoxal stabile – cea a schimbării – învăţământul nu poate face excepţie.

Articol integral

Către o abordare interdisciplinară prin evaluarea autentică

Măsurile de reformă a educaţiei s-au impus ca adaptare a învăţământului la schimbările sociale, politice şi economice din ultima perioadă, în general, şi ca răspuns la evoluţia ştiinţelor educaţiei şi a psihologiei învăţării, în special. Rapoartele Comisiei Europene şi ale Biroului Internaţional pentru Educaţie (UNESCO) reliefează tendinţele majore ale reformelor curriculum-ului în plan european: educaţia pentru toţi, adecvarea instruirii la nevoile fiecărui individ, predarea şi învăţarea centrate pe elev, relevanţa curriculum-ului pentru individ şi pentru societate, dezvoltarea unor atitudini şi valori dezirabile, dezvoltarea gândirii critice, evaluarea autentică a performanţelor şcolare.

Articol integral

Simpozionul naţional: Modalităţi concrete de cunoaştere a elevilor şi de tratare diferenţiată a copiilor cu cerinţe educative speciale

Simpozionul s-a desfăşurat la începutul lunii mai la Botoşani, la iniţiativa învăţătorilor din Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 11 şi a Inspectoratului Şcolar Judeţean, coordonatori inspector Angelica Barbu, profesor Rodica Başno, director Şcoala cu clasele I-VIII Nr.11 Botoşani, institutor Lizeta Lohan, institutor Greta Cojocariu.
Cunoaşterea personalităţii elevului nu este o problemă nouă, dar este mereu actuală şi prezintă o importanţă deosebită în procesul instructiv-educativ.

Articol integral

Paşi didactici întru descoperirea şi încurajarea celor chemaţi de cuvinte

Dintotdeauna roţile civilizaţiei umane şi ale progresului au fost urnite de minţi strălucite care, împletind experienţa generaţiilor anterioare cu efervescenţa eului creator, au produs cotituri radicale în evoluţia umanităţii. Cu atât mai mult, societatea viitorului, a cărei „trăsătură bine conturată şi percepută de noi este schimbarea” (Caluschi M., 2001, p.16) presupune un înalt grad de adaptare exprimat prin creativitate.

Articol integral