Din ce în ce mai mult se vorbește despre activități, care să fie centrate pe elev, pe interesele, nevoile și chiar idealurile lui, de aceea învățătorul trebuie să lărgească sfera metodelor și tehnicilor tradiționale și să folosească și pe cele moderne, interactive, astfel încât procesul de predare-învățare să fie unul constructiv.
În acest context, învățătorul trebuie să fie un bun organizator, care totodată să-i încurajeze și să-i stimuleze pentru a participa cu interes la ore, pentru a căuta și descoperi soluții, prin efort propriu. Metodele și tehnicile interactive încurajează lucrul în grup, implică o învățare participativă, facilitând dezvoltarea competențelor. Elevii pur și simplu vor participa la propria lor formare, își pot etala idei, păreri, pe care le pot compara cu colegii, vor face schimb de cunoștințe, realizând progrese de la o perioadă la alta.
Ele pot fi clasificate ca :
- metode de predare-învățare: Bula dublă, Mozaicul, Lotus de grup sau individual, Cubul,
Călătoria misterioasă, Acvariul etc.; - metode de fixare, consolidare și evaluare: Ciorchinele, Diagrama Venn, Piramida,
Turul galeriei, Cvintetul, Tehnica fotolimbajului, Turnirul enunțurilor, Turnirul întrebărilor, R.A.I., Posterul, Diamantul etc.; - metode de creativitate: Brainstorming, Brainwriting, Philips;
- de cercetare în grup: Proiectul, Investigația, Reportajul, Experimentul, Cercetarea;
- metode de rezolvare de probleme: Frisco, Explozia stelară, Pălăriile Gânditoare și exemplele
pot continua.
Din metodele și tehnicile de dezvoltare a gândirii critice am folosit cu succes în activităţile
de la clasă: Metoda Știu/ Vreau să știu/ Am învațat, Sinelg, Ciorchinele și Cadranele.
Cubul este o strategie de predare –învățare care urmărește descrierea, comparația, asocierea, analizarea, aplicarea, argumentarea și se poate folosi atât în grup cât și individual, urmărește fie dobândirea de noi cunoștințe, fie consolidarea sau aprofundarea acestora. Metoda presupune și sarcini: de exemplu: Rostogolici-rostogolește cubul, Istețul-reține sarcina, Cronometrul-măsoară timpul, Umoristul-este cel care creează atmosfera și își încurajează colegii. Interesant este că această metodă poate fi folosită și sub formă de joc: Cubul anotimpurilor, Cubul florilor, Cubul Personajelor etc.
Etapele vor fi:
1.Anunțarea temei;
2.Împărțirea elevilor pe grupe sau poate fi realizat și individual, iar corectitudinea răspunsurilor va fi verificată frontal;
3.Explicația termenilor: descrie, compară, asociază, analizează, aplică, argumentează;
4.Rezolvarea sarcinilor;
5.Verificarea corectitudinii rezolvării sarcinilor;
6.Conversația finală.
Avantajele metodei constau în faptul că dezvoltă gândirea și operațiile acesteia, spiritul de observație, o însușire temeinică a cunoștințelor, formare de priceperi și deprinderi, ce pot fi transferate și aplicate în situații noi.
Din dezavantajele metodei, menționez: dacă elevii vor lucra în grup, unii copii nu cooperează, iar faptul că fiecare grup are o altă sarcină, este posibil ca să le trateze cu dezinteres pe celelalte și implică un consum mare de timp.
Am folosit cu succes această metodă la disciplina Matematică, unde am urmărit consolidarea deprinderilor, priceperilor în ceea ce privește citirea, scrierea, compararea fracțiilor și rezolvarea de probleme cu acestea. Elevii au fost încântați că au primit și fișă de lucru pe care au completat-o concomitent cu rezolvarea la flipchart.
Exemplu:
Le-am arătat copiilor Cubul magic ( o machetă realizată din carton). Am solicit unui copil să citească cele șase fețe ale cubului: descrie, compară, asociază, analizează, aplică ,argumentează și să spună ce sunt ca părți de vorbire. (verbe). Am integrat cunoștințe de Limba și literatura română, fiindcă la prima oră, elevii au studiat verbul.
Elevii ai primit fișe de lucru, cu exercițiile aflate pe fețele cubului.
Le-am spus ca am desfășurat cubul, ca să ne fie mai ușor să lucrăm.
Cerințele au fost:
Prima față-Descrie :Ce reprezintă fracția?
A doua față-Compară fracțiile …
A treia față- Asociază desenelor, fracțiile corespunzătoare .
A patra față-Analizează problema și scrie fracțiile corespunzătoare lungimilor.
A cincea față:Aplică ce ai învățat despre fracții și completează corespunzător.
A șasea față (oral)-Argumentează, de ce fracția 2/5 este mai mică decât 3/5?
Bibliografie:
Educație și dezvoltare profesională, Valentin Dogaru –Ulieru, Scrisul Românesc, Fundația-Editura, 2011;
Metode interactive de grup, Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, Ed.Arves, 2002.