Jocul didactic matematic reprezintă un ansamblu de acţiuni şi operaţii care urmăresc obiective de pregătire intelectuală a elevilor, generând o motivaţie stimulatorie şi constituind o prezenţă indispensabilă în ritmul accentuat al muncii şcolare.
«Matematica e ca urcuşul pe munte. Efortul e răsplătit de privelişti măreţe. Ca şi pe munte, ascensiunile în matematică sunt frumoase dacă nu eşti obsedat doar de locul unde vrei să ajungi şi dacă eşti în stare să savurezi tot ce întâlneşti pe parcurs. » (Barbu, H., Popescu, E.)
Deoarece « lumea este guvernată de numere » (Pitagora), suntem obligaţi să le trezim elevilor dragostea pentru ele, să-i învăţăm să se « joace » cu operaţiile şi conceptele abstracte, precum şi să descopere calea de a da răspuns unor « probleme » ce par imposibile la prima vedere.
Matematica, această lume aridă a cifrelor, constituie, în şcoală, deliciul celor mici, coşmarul celor mari şi în acelaşi timp una din disciplinele de bază. Una peste alta, o considerăm „Regina disciplinelor”. Rolul ei este, fără îndoială, unul esenţial în formarea unei gândiri logice, riguroase şi organizate de care avem atâta nevoie. Fără un fundament solid în însuşirea acestui obiect e greu să construieşti o personalitate armonios dezvoltată, cu o ordine interioară bine definită.
Omul modern nu poate exista, rezista, supravieţui într-o societate de auto-organizare, selectare, ordonare a priorităţilor. Iată de ce este necesară matematica, chiar pentru cei care nu urmează să activeze în domeniul ei sau într-un domeniu conex. Se spune că matematica aşa a şi apărut: din necesitatea de a rezolva probleme practice de numărare, măsurare, de calcul a cheltuielilor.
Dacă luăm în calcul componenta psihologică a aplicabilităţii cunoştinţelor de matematică, putem afirma că ea constituie un factor motivant care poate asigura succesul învăţării (tabla înmulţirii mă ajută la cumpărături, la numărarea rapidă a unor mulţimi de obiecte, la estimarea a numărului de obiecte).
Asemeni tuturor dascălilor, sunt conştientă de importanţa fenomenelor psihice profunde, gândirea, înţelegerea, creativitatea şi, prin activitatea pe care o desfăşor, nu voi uita că misiunea unui dascăl este de a forma şi de a modela personalităţi, constructori activi ai societăţii, inteligenţi, capabili să facă faţă oricăror probleme ivite în activitatea de zi cu zi. Jocul didactic matematic reprezintă un ansamblu de acţiuni şi operaţii care urmăresc obiective de pregătire intelectuală a elevilor, generând o motivaţie stimulatorie şi constituind o prezenţă indispensabilă în ritmul accentuat al muncii şcolare. Introdus inteligent în structura lecţiei, jocul didactic matematic poate să satisfacă nevoia de joc a copilului, dar poate în acelaşi timp să uşureze înţelegerea, asimilarea cunoştinţelor matematice şi formarea unor deprinderi de calcul matematic, realizând o îmbinare între învăţare şi joc.
Folosirea jocului didactic în predarea matematicii are numeroase avantaje pedagogice:
- tehnică atractivă de explicare a unor noţiuni abstracte
- are o eficienţă crescută în situaţia consolidării şi verificării cunoştinţelor, dar şi în cea de predare.
- facilitează asimilarea cunoştinţelor matematice, formarea unor deprinderi de calcul matematic, realizând îmbinarea armonioasă între învăţare şi joc.
- este un mijloc eficient de evaluare, arătând în ce măsură elevii şi-au însuşit cunştinţele necesare.
Exemple de jocuri didactice aplicate la clasă – capitolul: Elemente intuitive de geometrie. Să desenăm numai cu figuri geometrice…
Obiective: dezvoltarea fluidităţii, flexibilităţii şi originalităţii, educarea imaginaţiei creatoare, formarea deprinderilor de a realiza desene pe anumite teme.
Sarcina didactică: crearea unor desene pe o anumită temă.
Desfăşurarea jocului:
Elevii vor trebui să creeze cât mai multe şi mai originale desene pe o anumită temă propusă de cadru didactic sau aleasă de ei. De pildă „Castelul fermecat”.
Se aleg teme mai generale, în cadrul cărora să se poată realiza o multitudine de desene. Elevii vor începe să efectueze cât mai multe desene pe această temă. Vor fi evidenţiaţi elevii care au utilizat cât mai multe figuri geometrice, au realizat cele mai multe, mai variate şi mai originale desene. Nivelul de realizare a desenului va trece pe planul al doilea. Jocul se poate continua pe o altă temă. Se va proceda în mod similar. Rezultatele pozitive au rol stimulativ, competitiv şi
eficient.
Problemele ghicitori au rol deosebit de atractiv, sunt distractive şi dezvoltă perspicacitatea. Exerciţiile şi problemele prezentate spre rezolvare şi care au grade diferite de dificultate reuşesc să antreneze toţi copiii să participe activ la lecţie.
Bibliografie:
1. Alecu, Simona – „Metodologia cercetării educaţionale”.
2. Barbu H., Popescu E., Şerban F. – „Activităţi de joc şi recreativ-distractive. Manual pentru şcolile normale”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1993.