EDICT

Fiecare disciplină luată în parte, dar mai ales toate împreună, au darul de a dezvolta capacităţile intelectuale ale elevilor, de a-i angaja într-un efort personal în cadrul învăţării, de a le modela caracterul şi de a-i pregăti pentru viaţă.
Evoluţia gândirii pedagogice impune o reconsiderare a metodelor şi mijloacelor de învăţământ, astfel încât acestea să determine activizarea optimă a elevilor atât pe plan intelectual – prin cultivarea unei atitudini euristice, investigatoare – cât şi prin formarea spiritului de iniţiativă. Aceste metode trebuie să-l situeze pe elev în prim – plan, punându-se accent pe munca individuală, pe descoperirea personală a lumii reale, prin observare, investigare, adunarea de informaţii etc.

I. Proiectul – metodă alternativă de evaluare interdisciplinară

Printre metodele complementare de evaluare interdisciplinară cu multiple valenţe formative se află şi metoda proiectului. Complexitatea ei constă în aceea că se evaluează nu doar cunoştinţe, ci şi deprinderi, atitudini, competenţe de comunicare. De asemenea, proiectul oferă elevilor oportunitatea de a-şi prezenta cunoştinţele într-o o manieră originală, dezvoltându-le astfel creativitatea, interesul pentru învăţare şi spiritul de echipă.

Pentru exemplificare, voi prezenta metodologia realizării unui proiect realizat la disciplina Educaţie civică, clasa a-III-a, cu tema „Raporturile noastre cu plantele şi animalele”. Acesta începe în clasă prin definirea şi înţelegerea sarcinilor şi se continuă acasă, pe parcursul a şase săptămâni.

În timpul unei ore de curs, am prezentat tema generală, care se constituie şi ca unitate de învăţare, obiectivele şi am organizat colectivul clasei în patru grupe eterogene. Tema generală propusă clasei am împărţit-o într-un număr de teme secundare egal cu numărul de grupe de lucru formate, astfel încât fiecare dintre acestea să poată prezenta la sfârşit informaţii asupra unui capitol aparte al temei. În acest fel, i se va acorda fiecărui elev şansa de a aprofunda un anumit aspect, obţinând totuşi informaţii asupra întregului subiect. Le-am explicat elevilor cerinţa de a sintetiza informaţiile culese, de a le ilustra, de a le organiza logic, de a căuta fragmente scurte cu conţinut civic din diferite texte, de a realiza desene atractive, creaţii originale creaţii originale. Pentru o mai bună pregătire le-am oferit şi o bibliografie orientativă, dar aceasta nu trebuie să constituie singura sursă de informare.

Pe parcursul perioadei pe care elevii o au la dispoziţie pentru realizarea proiectului găsesc necesare reuniunile de proiect, în clasă, în timpul orei de curs, în aşa fel încât elevii să aibă ocazia de a pune în comun informaţiile acumulate, de a le selecta. Cu acest prilej, învăţătorul va monitoriza activitatea fiecărei echipe şi va interveni pentru a ajuta elevii atunci când aceştia întâmpină probleme în realizarea sarcinii. Astfel, se va asigura că în cadrul grupei există o colaborare strânsă, că metoda învăţării prin cooperare are succes.

II. Proiect -model

Tema : Raporturile noastre cu plantele şi animalele.

Durata: şase săptămâni

Argument : Importanţa legăturii dintre om, plante şi animale; compararea omului cu alte fiinţe poate constitui o inepuizabilă sursă de învăţăminte.

Scop:

• cunoaşterea raporturilor care se stabilesc între om, plante şi animale;
• cunoaşterea şi utilizarea limbajului din sfera valorilor civice, a normelor de comportare în diferite situaţii;
• cultivarea spiritului de responsabilitate în grup.

Obiective:

• să exprime oral şi scris enunţuri cu referire la viaţa plantelor şi animalelor;
• să identifice reguli cu privire la raporturile persoanelor cu plantele şi animalele;
• să aducă argumente cu privire la deosebirea dintre persoană – fiinţă şi animal – fiinţă ;
• să formuleze enunţuri pro şi contra soluţionării unor probleme din natură;
• să exprime opinii personale cu privire la atitudinea faţă de plante şi animale;
• să cunoască fragmente cu conţinut civic, care vorbesc despre unele animale şi plante ca simbol.

Metode şi procedee : învăţarea prin descoperire, învăţarea prin cooperare, observaţia, conversaţia, investigaţia, problematizarea.

Surse bibliografice: „Din lumea celor care nu cuvântă” de Emil Gârleanu; „Poezii” de Tudor Arghezi, „Ciobănilă” de V. Voiculescu, „Puiul” de I. Al. Brătescu – Voineşti, „Un om năcăjit” după M. Sadoveanu, „Monumente ale naturii” – Aurelian Băltăreţu; „Racul, broasca şi ştiuca” de A. Donici, „Balada unui greier mic” de G. Topârceanu, „Ciocârlia” de I. Agârbiceanu, „Primăvara” de V. Alecsandri, „Colţ-Alb” de Jack London, ghicitori, pliante, internet, atlas zoologic şi botanic, consemnările făcute cu prilejul vizitei la Rezervaţia de zimbri- Neamţ şi Grădina Zoologică – Rădăuţi etc.

Proiectul „Raporturile noastre cu plantele şi animalele” va avea patru capitole:
1. Animalele şi plantele au viaţă
2. Legătura dintre om, plante şi animale
3. Plantele şi animalele trebuie ocrotite
4. Animalele şi plantele ca simbol

Grupa I va pregăti în cadrul capitolului „Animalele şi plantele au viaţă ” următoarele :

• fragmente din povestiri din care reiese că animalele şi plantele au viaţă;
• imagini cu animale sălbatice şi domestice grupate după mediul lor de viaţă, imagini cu plante cultivate şi spontane;
• curiozităţi din lumea plantelor şi animalelor;
• informare cu tema „Deosebirea dintre om – fiinţă şi animal – fiinţă” ;
• jocuri de rol (dialoguri între rândunele, albine şi flori,între lup şi miel, între greiere şi furnică, scoţând în relief calităţi şi defecte ce se pot transfera şi la om );
• ghicitori;
• desene cu plante sau animale îndrăgite.

Grupa a -II-a va pregăti în cadrul capitolului „Legătura dintre om, plante şi animale” următoarele:

• intervenţii scrise privind motivele pentru care omul nu poate trăi fără animale şi plante, precum şi exemplificări ale foloaselor pe care le au de la animalele domestice şi sălbatice, de la plantele cultivate şi cele spontane;
• intervenţii orale privind importanţa animalelor sălbatice şi a plantelor spontane;
• crearea de mici texte cu conţinut civic „Plantele şi animalele au nevoie de iubire” în care să fie descris animalul sau planta preferată şi modul de îngrijire;
• mici colecţii de seminţe, plante presate;
• imagini cu plante cultivate şi animale domestice;
• benzi desenate cu plante medicinale folosite pentru ameliorarea unor suferinţe;
• desene în care să te prezinţi alături de animalele şi plantele tale preferate.

Grupa a-III-a va pregăti în cadrul capitolului „Plantele şi animalele trebuie ocrotite” următoarele:

• fragmente din lecturi cu conţinut civic pe tema „Pădurea – aurul verde al planetei”;
• intervenţii scrise care ilustrează trăirile afective ale elevilor faţă de plante şi animale, cum le îngrijim;
• colecţii de imagini cu animale şi plante ocrotite de lege, notând denumirea lor şi câteva informaţii despre fiecare;
• intervenţii scrise „Animalele care inspiră frica merită ocrotite?”
• desene care redau grija omului faţă de plante şi animale;
• crearea de afişe adresate oamenilor prin care se militează pentru ocrotirea naturii;
• crearea de dialoguri pe tema „Eu şi prietenii mei minunaţi”.

Grupa a-IV-a va pregăti în cadrul capitolului „Animale şi plante ca simbol” următoarele:

• fragmente din lecturi din care să reiasă că animalele şi plantele pot fi simboluri ; de ex. ghiocelul – vestitorul primăverii, vulturul – simbolul măreţiei şi cutezanţei, bradul – simbolul sărbătorii Crăciunului, porumbelul – simbolul păcii, cârtiţa – simbolul celor ce acţionează pe ascuns etc.;
• intervenţii care să sublinieze însuşirile desprinse de om privind unele plante şi animale;
• citire pe roluri „Greierele şi furnica”, de La Fontaine;
• crearea de compuneri de mică întindere, de ex. Copilul şi floarea, Şi trandafirii au spini, Natura, prietena mea etc.;
• desene cu plantele sau animalele preferate;
• cântece ale căror versuri vorbesc despre plante sau animale;
• sfaturi şi învăţături;
• propuneri în legătură cu modul cum se poate realiza un club ecologic al clasei.

Se constată că, pentru realizarea acestei teme, elevii trebuie să citească, să selecteze anumite fragmente respectând cerinţele date, să redacteze mici texte, să alcătuiască compuneri, să alcătuiască mici colecţii de imagini, colecţii de seminţe, de plante, să picteze, să alcătuiască afişe, să cânte, să grupeze imagini cu plante, animale pornind de la mediul lor de viaţă, să facă o autoapreciere a calităţilor şi defectelor personale, pornind de la semnificaţia pozitivă sau negativă a unui fapt pus pe seama plantelor sau animalelor.

În derularea proiectului, învăţătorul va acţiona ca sfătuitor, ca îndrumător al fiecărei grupe, în sensul orientării elevilor pentru a realiza prezentări clare, concise, logice.

Pentru valorificarea opiniilor elevilor cu privire la calitatea activităţii unei grupe, se pot completa chestionare, acestea fiind propriile instrumente de evaluare ale elevilor, sau se pot consemna aprecieri verbale.

După prezentare, lucrările fiecărei grupe se adună şi se constituie într-un portofoliu tematic.

Succesul activităţii descrise anterior a constituit o nouă dovadă a valorii formative a metodelor complementare de evaluare şi a valenţelor interdisciplinare ale acestora. Metoda proiectului oferă tuturor elevilor spaţiu de afirmare, în funcţie de interesele, aspiraţiile şi capacităţile fiecăruia, prin sarcini diferenţiate. Experimentarea metodei proiectului va convinge dascălul de eficienţa abordării tematice a conţinuturilor. Vom vedea că un astfel de demers favorizează învăţarea integrată, înlătură graniţele rigide dintre discipline şi domenii, permite dezvoltarea gândirii integrativ-sistemice şi dă elevilor posibilitatea să descopere complementaritatea cunoştinţelor.